Comisarii de la Protecţia Consumatorilor îi sfătuiesc pe vrânceni să fie atenţi  la etichetele brânzeturilor aflate în rafturile magazinelor, după ce un control efectuat în prima jumătate a lunii a scos la iveală practicile incorecte ale comercianţilor. În perioada verificărilor s-au găsit produse cu adaos de grăsimi vegetale, denumite impropriu telemea sau brânză Feta, smântână fermentată sau Sana cu un conţinut de grăsime de 2,8% faţă de minimul impus de 3,6%, informează Monitorul de Vrancea, citând un raport al OPC. Potrivit reprezentanţilor Comisariatului Vrancea, cantitatea totală de produse verificate a fost de 12.159 kilograme, fiind constatate abateri la toţi cei 18 agenţi economici verificaţi. În urma controalelor a fost dispusă retragerea de la comercializare a unei cantităţi de 7 kilograme de smântână şi lapte bătut. „Cantitatea de produse la care s-au constatat abateri este de 1.562 kg, în special produse lactate acide, dar şi brânzeturi diverse, produse cu amestec de grăsimi vegetale şi animale. Pentru abaterile constatate, s-au aplicat 16 avertismente şi 11 amenzi, în valoare totală 18.700 lei, şi s-au dispus măsuri de oprire temporară de la comercializare a 1.525 kg produse lactate, în valoare de 15.437 lei, până la remedierea deficienţelor“, se arată într-un comunicat. Pe lista abaterilor constatate şi sancţionate se numără utilizarea unor denumiri definite şi stabilite prin reglementări naţionale sau europene ori consacrate, respectiv „Caşcaval Dalia”, „Caşcaval Rucăr”, „Sana” , „Telemea”, „Brânză Feta” , în condiţiile în care produsele nu îndeplinesc condiţiile de calitate impuse pentru aceste produse. Caşcavalul comercializat sub denumirile Dalia şi Rucăr  avea 40-42% grăsime raportată la substanţa uscată, în loc de minim 45% reglementat. Alte nereguli constatate au fost: lipsa informaţiilor privind data limită de consum sau data durabilităţii minimale, neputându-se verifica încadrarea în valabilitate, afişarea unor denumiri care nu se pot verifica, de exemplu “Brânză mixtă oi” la care nu se cunoaşte şi nu se declară procentul de lapte de oaie conţinut, pentru a justifica denumirea. O altă metodă de păcălire a consumatorilor constatată de comisari este folosirea, pe ambalajele produselor lactate acide precum smântână, lapte bătut, sana a reclamei „Nu conţine conservanţi” , deşi în realitate nu este permisă utilizarea aditivilor alimentari în aceste alimente şi toate produsele de acest tip nu conţin oricum conservanţi. „Se fabrică din ce în ce mai multe produse pe bază de înlocuitori de produse lactate, obţinute din lapte şi grăsimi de altă natură decât cea lactată (vegetală sau animală) sau chiar fără lapte, denumite „preparat alimentar” sau „specialitate”, dar expuse în aceeaşi vitrină cu produsele lactate, printre acestea, ba mai mult, afişându-se denumiri specifice produselor lactate („Brânză”, „Caşcaval”, „produs FETA”, „produs tip FETA”, “iaurt”). Astfel, consumatorii pot fi induşi în eroare foarte uşor asupra naturii produselor şi caracteristicilor acestora. Aceste aspecte sunt urmărite în permanenţă de comisarii de protecţie a consumatorilor, însă consumatorul este cel care trebuie să înveţe să se autoprotejeze, iar atunci când sesizează neconformităţi de orice natură să nu ezite să informeze instituţiile cu abilităţi de control, pentru ca şi alţi consumatori să fie feriţi de riscul cumpărării unui produs sau serviciu necorespunzător”, spune Dumitru Dilă, comisar şef adjunct al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est.