Deşi se cunoştea de mult precaritatea Industriei lactatelor din România, parcă niciun final de an nu a lăsat impresia de fragilitate, precum sfârşitul anului 2012. Cu fluctuaţii serioase în privinţa preţului de achiziţie a laptelui, cu probleme la calitatea acestuia, cu mari probleme de finanţare a fermelor şi cu fluctuaţii în zona procesării, anul 2012 s-a contura a fi unul al declinului general.Scăderi de efective   Reuniţi la începutul acestei toamne la Conferinţa naţională ”Creşterea şi sănătatea vacilor de lapte”, care a avut loc la Braşov, fermierii şi medicii veterinari, fie ei de liberă practică, fie salariaţi ai statului, au abordat în discuţiile lor şi alte teme legate de sectorul în care activează, nu doar pe cele legate strict, de tema întâlnirii. Cu acea ocazie, participanţii au tras un serios semnal de alarmă privind scăderea accentuată a efectivelor de vaci cu lapte, mai precis, cu 10 % în ultimii cinci ani.   „Niciodată, până acum, nu am avut senzaţia că efectivele de vaci cu lapte scad continuu, iar crescătorii de vaci cu lapte sunt constrânşi de faptul că nu mai pot să continuie creşterea lor din motive financiare. Criza financiară pe care o tot discutăm îi afectează, or, în condiţiile în care fermele mici nu mai pot să supravieţuiască iar ţăranii fac fel şi fel de improvizaţii ca să poată creşte vaci cu lapte, sunt aspecte îngrijorătoare pentru noi. Creşterea unei vaci sau a două, trei legate cu funia pe marginea şanţului sunt aspecte care nu fac cinste ţăranilor noştri”, declara cu acea ocazie preşedintele Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România, Horaţiu Olariu.   Perfect adevărat. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, efectivele de bovine erau, la jumătatea acestui an, comparativ cu 1 iulie 2011, cu 2,4% mai mici. Pe categorii de vârstă, taurinele sub 1 an au scăzut cu 8,2%, cele între 1 şi 2 ani cu 2,6%, iar la taurinele de 2 ani şi peste au rămas aproape constante. După destinaţia economică, s-au înregistrat scăderi la viţeii pentru sacrificare cu 8,6%, la junincile pentru reproducţie cu 5,7%, la bivoliţele pentru reproducţie cu 3,1%, iar vacile pentru lapte au crescut cu 0,5%. Scăderile de efective la junincile pentru reproducţie de 5,7%. Este foarte adevărat, la vacile pentru lapte s-au înregistrat creşteri de cca 50.000 de capete dar, pe ansamblu, efectivele sunt cu 10 % mai mici decât anul trecut. La 1 iulie 2012, distribuţia pe zone era următoarea: Sud-Vest Oltenia: 10,3 %; Sud Muntenia: 11, 8 %; Sud-Est: 12,3; Nord-Est: 25 %; Buureşti-Ilfov: 0,3 %; Cenru: 15,4 %; Nord-Vest: 17,1 %. Din păcate, la nivel instituţional aproape că nu există nicio strategie unitară menită să repună pe picioare acest sector vital al zootehniei şi al Industriei alimentare româneşti. Impresia generală este aceea de lăsare în voia sorţii a fermierului român. Subvenţiile alocate sunt mult sub necesar şi, în plus, sunt acordate pe cap de animal, nu e volum de producţie. Nu mai puţin adevărat, fermierii înşişi par a fi dat dovadă de prea puţină implicare iar, dacă ne gândim la calitatea laptelui şi la anul 2013,care va presupune doar lapte conform, specialiştii din domeniu ştiu bine care este adevărul, în ciuda cifrelor vehiculate la nivel oficial.   Preţul la lapte, sursa permanentă de scandal Conform datelor oferite de Eurostat, în luna mai a acestui an, preţul mediu la care s-a achiziţionat laptele-materie primă în România a fost cel mai mic, după cel din Lituania, în condiţiile în care, la nivelul Uniunii Europene preţul mediu era de 31,3 eurocenţi. În România, în schimb, laptele s-a cumpărat la un preţ mediu de 25,5 eurocenţi, în scădere uşoară faţă de anul 2011.   Vara lui 2012 avea să aducă, însă, schimbări serioase. În condiţiile unei producţii agricole scăzute şi a creşterii consistente a preţurilor la furaje, spre toamnă, preţul de achiziţie a urcat spre 1,3 lei şi chiar mai mult. În aceste condiţii, nu este de mirare că mulţi dintre procesatori au apelat la importuri, pentru completarea necesarului de lapte, mai ales în condiţiile în care calitatea laptelui este sigură. Oficialii MADR declarau, la publicarea datelor europene, că preţurile din România sunt redate corect, fiind cele de la ”primul cumpărător”, aşadar, fără TVA. Dar, Dorin Cojocaru, Directorul executiv al APRIL era categoric: ”Preţul este reglat de piaţă, iar procesatorii nu sunt de la Crucea Roşie!”   Iar, faptul că se importă din ce în ce mai mult lapte este confirmat şi de nivelul de producţie dar şi de consum: Dacă în anul 2001 producţia totală de lapte era de 51.000 (mii hectolitri), la finalul lui 2011 era de doar 39. 699, în timp ce nivelul de consum a crescut de la 201 de litri pe cap de locuitor, la 215,1 litri, pentru aceeaşi perioadă analizată de experţii europeni. Aşadar, pare că pentru procesatori a fost mai bine.   Datele la zi Până la a vedea care este starea procesatorilor, să vedem, însă, care ar fi ultimele date privind producţia de lapte şi lactate, datele fiind oferite de INS. Potrivit statisticilor, în luna octombrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a crescut faţă de luna precedentă cu 1,3%, dar a scăzut faţă de luna octombrie 2011 cu 4,8%. Cantitatea colectată de lapte de vacă, de la exploataţii agricole şi centre de colectare, de către unităţile procesatoare a rămas aproximativ constantă. În luna octombrie 2012, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 909 tone (+1,3%).   Dintre principalele produse lactate, cea mai mare creştere a producţiei în luna octombrie 2012, comparativ cu luna septembrie 2012, a avut loc la smântâna de consum cu 742 tone (+18,9%), urmată de lapte de consum cu 2064 tone (+12,2%), de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 1062 tone (+8,2%) şi de unt cu 33 tone (+4,6%). Producţia de brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (91,1% din producţia totală de brânzeturi), în luna octombrie 2012, a fost aproximativ egală cu producţia realizată în luna precedentă.   Dar, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna octombrie 2012 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 3503 tone (-4,8%). Producţia de lapte de consum a scăzut în luna octombrie 2012 comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2011 cu 1110 tone (-5,5%), şi producţia de unt s-a diminuat, de asemenea, cu 69 tone (-8,4%).Creşteri ale producţiei în luna octombrie 2012, comparativ cu luna octombrie 2011,  au avut loc la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele), cu 1539 tone (+12,4%),  smântâna de consum cu 340 tone (+7,9%), şi brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 217 tone (+4,4%).   Comparativ cu anul trecut, cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare a rămas aproximativ constantă. Producţia a crescut la: brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (88,8% din producţia totală de brânzeturi) cu 3728 tone (+7,1%) şi lapte acidulat  (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 4249 tone (+3,4%). Producţia de unt în perioada 1.I – 31.X.2012 a fost aproximativ egală cu producţia realizată în perioada corespunzătoare din anul precedent.   Scăderi ale producţiei pot fi menţionate la: lapte de consum cu 9492 tone (-5,2%), şi smântână de consum, cu 154 tone (-0,4%).   Clasamentul procesatorilor   Evenimentul numărul unu în zona de procesare a fost, încă din anul trecut, ieşirea de pe piaţă a companiei Tnuva. Se credea că locul liber lăsat de produsele israelienilor pe rafturile magazinelor va fi repede ocupat, doar că toţi specialiştii de piaţă afirmă că lucrurile nu au stat chiar aşa, calitatea Tnuva neputând fi înlocuită, iar consumatorii neorientându-se spre produsele similare ale altor companii. În rest, conform cifrelor de afaceri din 2010, clasamentul procesatorilor este următorul: Danone: 104 milioane de euro; Friesland România: 59.233; Albalact: 59.224; Napolact: 49.906; Hochland România: 42.913; Dorna Lactate: 38.112; Industrializarea Laptelui SA: 26.194; Dorna SA: 21.391; Covalact: 17.575; Simultan: 14.952; Carmolact: 11.538; Prodlacta: 10.559; Primulact: 9.852; Lactate Natura: 8.906; Gordon-Prod: 8.153; Almera Internaţional: 8.135; Lacto-Solomonescu: 6.587; Lactaprod: 6.223. (cf. MFP).   Facem menţionarea că Tnuva a fost exclusă din clasament, că, potrivit afirmaţiilor domnului Florin Herbai, proprietarul Simultan, această companie a avut la finalul anului trecut cea mai mare rată de profitabiliate, după Danone, şi că, după cum s-a afirmat în Bursa, Albalact va încheia anul 2012 cu performanţe mai mici decât cele estimate iniţial. În rest, clasamentul nu a suportat mari modificări în anul 2011, pentru 2012 neexistând date.   Cât priveşte piaţa, date, procesatorii au căutat orice posibilitate de a-şi mări volumul de vânzări, iar pentru aceasta nu au ocolit niciun canal de distribuţie care să nu fie utilizat la maximum. Un studiu Nielsen, citat de Revista Piaţa, a relevat că majoritatea uriaşă a vânzărilor de iaurturi, la lapte bătut şi acidofile în general, s-a efectuat prin intermediul retailiştilor în dreptul cărora poate fi trecută o proporţie de 86,1%. Magazinele de peste 40 mp au vândut într-o proporţie de 7,1 %, cele de 21-40 mp, de 4,9 %, iar micile magazine au vândut doar într-o proporţie de 1, 9 %. Volumul de vânzări a respectat aceeaşi dispunere : hipermarket-87,1 %, supermarket- 6,5 %, magazin mediu- 4,6, magazin mic- 1, 8 %.   Apoi, piaţa a fost cât se poate de fluctuantă. Lăsată liberă, fără intervenţia companiilor, ea ar fi la un nivel şi mai scăzut. Au salvat situaţia promoţiile şi reducerile de preţ, în condiţiile în care se estimează că piaţa neagră a atins o proporţie de cel puţin 45 %, măcar dacă de gândim la brânză. Iar, dacă tot am pomenit de brânzeturi, citând sursele amintite mai sus, să spunem că, prin hipermarket-uri s-au vândut 77,4 % din volume, în supermarket: 10, 5 %, în magazine medii: 8, 4, iar în micile magazine: 3, 7 %. Valoric, situaţia e asemănătoare: hipermarket- 76,7 %; supermarket- 10, 5 %; magazin mediu: 8, 9% ; mic magazin: 4 %.   Merită să trecem şi două opinii ale furnizorilor de tehnologii destinate Industriei lactatelor. Potrivit domnului Gabriel Năstase, director general la Valdo Invest, după un început ezitant, ”a doua jumătate a anului a consemnat o creştere a cererilor de tehnologii, în special al utilajelor destinate producerii de brânzeturi franţuzeşti, sortimente spre care se îndreaptă, mai nou, procesatorii români”. La rândul său, domnul Florin Crişan, manager al Indal Parter a avut o opinie total diferită, considerând că ”Anul 2012 a avut o evoluţie negativă. Nu s-au înfiinţat fabrici noi, aşadar, nu au fost solicitate linii complete, ci doar utilaje separate.” Punctul pe ”i” În momentul de faţă, cea mai mare problemă a sectorului este slaba finanţare a fermierilor, fapt care determină mari probleme legate de calitatea laptelui. Prin birouri se discută în soto voce despre faptul că fermierii nu mai au bani nici măcar pentru detergenţi, că ”bactofuga nu mai face faţă”, că la porţile unor procesatori soseşte lapte cu un număr uriaş de germeni, fapt care face pasteurizarea aproape inutilă şi că prelucrarea UHT devine deosebit de dificilă, că laptele conform este doar o poveste.   Desigur, fermierii striga dar nimeni nu îi ascultă. Mulţi dintre ei se gândesc să renunţe la afaceri, mulţi tatonează terenul pentru a-şi transforma fermele de vaci cu lapte în ferme de vaci pentru carne, iar în această vară au fost destui care şi-au dus vitele la abator pentru că nu au mai avut cu ce să le hrănească. În zona oieritului şi a producţiei de brânzeturi din lapte de oaie, lucrurile par şi mai grave, din perspectiva calităţii, iar, dacă ne-am referi la zona produselor tradiţionale, ar trebui ca redacţia FDL să îşi înfiinţeze o secţie de Investigaţii!   Desigur, acest lucru îi îngrijorează şi pe procesatorii care, în viitor, se vor vedea nevoiţi să se aprovizioneze tot mai mult cu lapte-materie primă din import. Mulţi reclamă lipsa de strategii. Dar, în afară de APRIL-ul care susţine cu obstinaţie înfiinţarea OIPA, la fel, pare că nimeni nu priveşte serios această temă. Suntem ca în povestea cu drobul de sare. Plângem, dar nimeni nu face nimic. Şi, atunci, de unde performanţă!?