Fermierii vor primi pe lângă acea plată clasică pe pe cap de animal și 20 de euro pe tona da lapte. Măsura, alături de altele, a fost primită cu bucurie de toți fermierii producători de lapte din România dar încă sunt așteptate și alte decizii care să vină în sprijinul sectorului primar.

Daniel Constantin: ”Vrem să ne ținem de promisiuni”   Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a confirmat după întâlnirea avută cu Phil Hogan – Comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, în data de 26 ianuarie 2015, cu ocazia participării la Reuniunea Consiliului Uniunii Europene Agricultură şi Pescuit, de la Bruxelles, că în luna martie 2014 vom avea o aprobare ”neoficială” a PNDR 2014-2020: ”Cea mai importantă discuție pe care am avut-o cu comisarul Phil Hogan s-a referit la stadiul în care se află negocierile privind aprobarea PNDR 2014-2020. Sigur că nu avem așteptări privind aprobarea oficială a Programului în acest moment, pentru ca acest lucru nu se va întâmpla până când nu va fi aprobat bugetul la nivel european, dar în luna martie 2014 vom avea o aprobare ”neoficială”, până atunci România având posibilitatea să deschidă pe răspunderea statului membru anumite măsuri – cele de investiții și cele pentru tinerii fermieri. Ne-am angajat în fața fermierilor că le vom pune la dispoziție fonduri europene din primele luni ale anului și vrem să ne ținem de promisiune”. Tot atunci, fermierii români din sectorul zootehnic vor afla care vor fi măsurile de sprijin ce vor fi aplicate începând cu anul 2015 (anul 2014 este unul de tranziție către noile măsuri ale PAC).   Noutate: Ajutorul cuplatActualele propuneri legate de subvențiile pentru animale prevăd ca noutate introducerea unui ajutor cuplat (în funcție de nivelul producției). Astfel, pe lângă acea plată clasică pe pe cap de animal în valoarea de 250 EUR/cap pentru vaca de lapte, 300 EUR/cap pentru vaca de carne, 190 EUR/cap pentru bivolițele de lapte, 7 EUR pentru ovice și caprine de carne se va primi și o plată de 20 de euro pe tona da lapte produsă. Acesta va veni însă în paralel cu eliminarea plăților pe care fermierii le primeau pentru că făceau agricultură în zonele montane defavorizate. Totuși, regulile se schimbă Referitor la cererile de plată pentru a primi subvenția la bovine aferentă anului 2015, șeful de la MADR a precizat că nu vor fi în general, modificări de condiții pentru a beneficia de acest sprijin financiar. ”Regulile nu se schimbă vizavi de numărul de animale. Așa cum a fost în 2014 o să avem și în 2015. Introducem din 2015, pe lângă cererea clasică pe care o cunosc beneficiarii, introducem posibilitatea – și o să fie pe cererea de plată, de a solicita un ajutor cuplat pentru vacile de lapte și vacile de carne. Încă nu avem răspunsul Comisiei Europene. Eu sper să fie favorabil pentru că este un an delicat sub aspectul producției de lapte”, a precizat ministrul agriculturii.   Diferențe, în cazul ovinelorPentru a explicita felul în care vor opera aceste modificări ministrul Daniel Constantin a dat ca exemplu creșterea ovinelor: ”Până acum în ultimul an, s-a primit o plată pe cap de animal de 38 de lei, la care se adaugă sprijinul pentru zonă defavorizată. Din anul 2015, în acord cu asociațiile, vrem să introducem sprijinul cuplat plătit din fonduri europene nu doar pentru fermierii din zonele defavorizate, deci nu doar 1,6 milioane de ovine, ci în jur de 3 milioane de ovine, care să primească o plată de 7 euro/cap pentru fiecare animal”. Sprijinul cuplat va fi achitat însă doar către crescătorii de ovine care au efective între 150 și 1.000 de capete, în timp ce sprijinul privind ajutorul național tranzitoriu se va acorda în continuare pentru fermierii cu peste 50 de capete de ovine.   La bovine, sprijinul cuplat plătit va fi plătit doar către fermierii care au efective între 10 și 250 de animale, păstrându-se și aici politica de sprijinire a fermelor de tip familial și încurajarea micilor crescători de a-și mări efectivele de animale. Noua măsură de sprijin vine să susțină creșterea efectivelor de rasă pură, astfel că plata cuplată este legată de Registrul genealogic, iar dacă fermierul are metiși F3, aceste animale vor intra cu 75% în cuantumul sprijinului petru animalul de rasă pură. Bălțata românească nu mai este însă asimilată la rasele pentru carne, ca în vechea schemă de sprijin, ea intrând la metise, așa că primește 50% dacă e metisată cu rase pure de carne. În fine, Guvernul a adoptat schema de ajutor   Guvernul României a adoptat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, inițiat de MADR, prin care sunt acoperite parțial sau integral costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Astfel, se instituie o schemă de ajutor de stat conform prevederilor art.27 alin.(1) lit.a) şi lit.b) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.   Servicii subvenționateAjutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, aşa cum sunt definite la art.2 lit. b) şi c) din proiect, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum și persoanelor juridice, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole, aşa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei. Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor menționate va fi de: a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menținerii registrelor genealogice; b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.   Cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutoarelor se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului. Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic, este de maxim:

1. a) 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;
2. b) 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine şi porcine.

  Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului este de maxim:

1. a) 80 lei, în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte, şi 20 lei, în cazul controlului producţiei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;
2. b) 15 lei, în cazul controlului performanţelor producţiei de lapte, 5 lei, în cazul producţiei de carne, 3 lei, în cazul producţiilor de lână, pentru rasele cu lână fină, şi 4 lei, în cazul producţiei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine;
3. c) 10 lei, în cazul controlului performanţelor de producţie la rasele de animale din specia porcine.

Măsuri pentru compensarea pierderilor din embargouLa Reuniunea Consiliului UE mai fost discutate detalii privind efectele embargoului impus de Rusia cu privire la importurile de produse agroalimentare de pe piața comunitară, se arată într-un comunicat al MADR. În acest sens, delegația României a subliniat dificultăţile cu care se confruntă sectoarele cărnii de porc şi lactatelor, solicitând aplicarea de măsuri la nivelul Uniunii Europene precum stocarea privată şi activarea restituţiilor la export pentru a orienta cantităţile de produse pe pieţe terţe. România a reiterat solicitarea privind compensarea pierderilor de venit pentru producătorii din sectoarele afectate indirect de embargoul impus de Rusia. De asemenea, țara noastră, prin reprezentanții prezenți la Consiliu, a susținut instituirea unei scheme de ajutor pentru depozitarea mărfurilor care nu au mai ajuns pe piața Federației Ruse, urmând ca acele cantități care beneficiază de sprijin să fie comercializate pe piețe terțe, nu pe cea europeană, eventual cu posibilitatea utilizării mecanismului restituțiilor la export.