Daca furajul reprezinta cea mai costisitoare cheltuiala curenta intr-o ferma de animale, atunci e bine ca alegerea acestuia sa se faca responsabil, in asa fel incât cheltuielile sa fie convertite eficient. Când vine vorba de alegerea furajului pentru o ferma de animale, producatorii recomanda atentie in primul rând la indicii de calitate ai furajului.

”Un fermier care isi procura furajul de la o fabrica de producere a furajului independenta de ferma lui, trebuie, in primul rând, sa fie atent la indicii de ca­litate ai furajului: PB, energie, continutul de aminoacizi digestibili, continutul de vitamine si minerale. Trebuie sa urmareasca si daca furajul contine aditivi furajeri in compozitie: enzime, pro si prebiotice, produse care ajuta fermierul sa obtina indici de crestere mai mari pentru animale”, a declarat pentru revista ”Fabrica de Carne” Alexandru Veresezan, reprezentant de vânzari pentru nutritie animala in cadrul companiei BASF România. Cum apar microtoxinele in furaje Atentie sporita la micotoxinele existente in furaje, recomanda dr. Stefan Vâju, Area Sales Manager al companiei Alltech, specializata in domeniul biotehnologiilor care ofera solutii naturale pentru industria de nutreturi si industria alimentara. ”Alegerea furajului sau a ingredientelor furajere ce urmeaza a fi utilizate in hrana animalelor este un proces complex, in care fermierul trebuie sa tina cont atât de va­loarea lui sub aspect productiv, cât si ca impact asupra produsului final. De multe ori, aceste dezide­rate sunt comune, insa impactul poate fi diferit. Astfel, controlul micotoxinelor ca o masura obligatorie in programele de bunastare a animalelor nu este intâmplator. Prezenta micotoxinelor (metaboliti secundari ai mucegaiurilor) in furaje, chiar in limitele maxime admise, nu este neaparat insotita de aparitia semnelor clinice, insa pierderile economice sunt insemnate: cresterea consumului specific, reducerea sporului zilnic, confiscarea la abator a ficatului din cauza aspectului etc. De multe ori, este dificila depistarea prezentei micotoxinelor in furaje, fiind nevoie de utilizarea unor teste speciale rapide. „Absenta mucegaiurilor nu reprezinta un indicator al absentei micotoxinelor, deoarece acestea din urma sunt termostabile, iar cercetarile recente au demonstrat conjugarea cu alte substante precum zaharurile, rezultând produse considerate mai periculoase”, detaliaza specialistul Alltech, dr. Stefan Vâju. Specialistii Vitfoss, companie din domeniul nutritiei animale, spun ca toxinele apar cel mai des in materiile prime cu care se prepara furajele in doua situatii: fie inaintea recoltarii, fie dupa recoltarea cerealelor. In primul caz, acestea sunt determinate de ploi abundente si de umiditatea crescuta in timpul infloririi grânelor, iar lipsa tratamentelor fungicide sporeste riscul aparitiei toxinelor. In a doua situatie, a aparitiei toxinelor dupa recoltare, de vina este uscarea precara a grânelor, curatarea inadecvata a cerealelor, sporind riscul de aparitie a acestor toxine. Programele de evaluare a punctelor critice sau de risc crescut al prevalentei mucegaiurilor si, deci, al micotoxinelor sunt mai mult decât folositoare crescatorului de animale, in decizia alegerii furajului. Umiditatea cerealelor, procentul ridicat de boabe sparte, neuniformitatea surselor de apro­vi­zio­nare sunt câtiva dintre factorii favorizanti ai prezentei micotoxinelor in hrana animalelor. Doctorul Vâju, de la Alltech, mai recomanda utilizarea unui adsorbant al micotoxinelor. ”In România, majoritatea companiilor implicate in nutritia animalelor folosesc testele de depistare si evaluare a micotoxinelor, fiind respectate nivelurile maxime admise in furaje. Totusi, pericolul cel mai mare este reprezentat de efectul cumulativ al acestor substante, iar absenta lor din hrana animalelor este un deziderat aproape imposibil de atins. Singura metoda de combatere a efectelor negative este utilizarea unui adsorbant de micotoxine eficient, care sa indeplineasca anumite conditii: sa actioneze foarte rapid (in mai putin de o ora), sa fie eficient la diferite temperaturi si pH, sa adsoarba cât mai multe tipuri de micotoxine, sa aiba demonstrata eficienta in vivo etc., completeaza oficialul Alltech. Competitia face rau calitatii ”Multitudinea de furnizori pe piata nutritiei animale a diluat semnificativ parametrii calitativi primordiali, sau chiar au fost inlocuiti de altii”, apreciaza dr. Stefan Vâju, de la compania Alltech. ”Daca acum doua decenii proteina, energia furajului erau definitorii pentru alegerea furajului, astazi metalele grele, dioxina, micotoxinele, PCB etc. sunt elemente indezirabile in furaje. Sunt bine cunoscute cazurile din ultima perioada (vezi cazul intoxicarii cu dioxina a furajelor pentru porci din Irlanda) si, din pacate, din ce in ce mai frecvente, in care astfel de substante sunt prezente in produsele de baza utilizate in hrana ani­malelor (premixuri, surse de minerale si/sau vitamine). In astfel de situatii, fermierii sunt practic legati de mâini, testarea la nivel de ferma in acest sens fiind imposibila. Singura masura de prevenire este utilizarea unor produse provenite din surse sigure, trasabile, care certifica in mod clar absenta acestor produsi toxici”, apreciaza oficialul Alltech. ”Nu in ultimul rând, un fermier trebuie sa se asigure ca, atunci când cumpara furaj, acesta nu trebuie sa contina germeni patogeni: Salmonella, Colli, s.a, germeni care pot sa-i cauzeze pierderi mari in efective”, completeaza specialistul BASF, Alexandru Veresezan. Pe de alta parte, a subliniat reprezentantul Alltech, dl Vâju, interzicerea antibioticelor ca promotori de crestere in furajarea animalelor a atras multe comentarii negative si a reprezentat o provocare imensa pentru crescatorii de animale din UE”. Specialistul Alltech aminteste ca principalul scop al deciziei urmareste cresterea anitibiorezistentei in rândul oamenilor ca urmare a consumului de produse animale fara antibiotice. Oficialul mai adauga ca, pe lânga cerintele legate de calitatea furajului, fermierul trebuie sa urmareasca si cererea consumatorului, ce cauta alimente care sa fie nu doar libere de agenti daunatori, ci alimente functionale, imbogatite in elemente nutritionale care au impact benefic asupra sanatatii: seleniu, omega 3 etc. In ceea ce priveste stocarea furajului in ferma, specialistii recomanda improspatarea stocurilor saptamânal. „Furajele nu trebuie sa depaseasca trei luni de la data fabricarii, iar premixurile, sase luni. Dar chiar si in aceasta perioada are loc degradarea anumitor componente ale acestora (vitamine, probiotice, prebiotice etc.) in functie de conditiile de pastrare si anotimp. De aceea este de preferat ca livrarile sa se faca saptamânal la furaje si la doua saptamâni la premixuri si macropremixuri”, a precizat Valentin Cornea, reprezentant al furnizorului de solutii de nutritie Guyomarch.