Aspergillus flavus, un mucegai din grupul ascomicetelor (Ascomycota), este principalul producător de aflatoxine. Soi comun mai multor culturi şi extrem de raspândit, este implicat în descompunerea materialului vegetal, fiind în acelaşi timp comun aproape tuturor speciilor de sol. Poate fi izolat pe orz, porumb, cartofi, mazăre, alune, lapte, făinuri, nuci etc.

Înfăţişarea spectrului şi “tihna” infecţiei

Abreviat AF, din latina “a” (Aspergillus), “fla” (flavus, galben) şi “toxina”, aflatoxinele sunt micotoxine fabricate de ciuperci din grupa Aspergillus (mucegaiuri), îndeosebi de Aspergillus parasiticus şi Aspergillus flavus. Principalele aflatoxine sunt; B1 (considerată cea mai toxică), G1şi M. Acestea sunt evidenţiate în substraturile colonizate de micromiceta Aspergillus, fiind totodată excretate în laptele animalelor expuse, sub forma compuşilor hidroxilaţi M1 sau M2, cu o toxicitate inferioară. Este micetul din cultura căruia s-a izolat, pentru prima dată, aflatoxina B1, o micotoxină cu structură difurano-cumarinică, considerată cancirogen uman de gradul I. Mucegaiul invadează bobul şi se dezvoltă cu precădere în jurul embrionului, încât procesele tehnologice care implică separarea germenilor de endosperm pot reduce concentraţia aflatoxinelor. Fireşte, aflatoxina rămâne majoritar în embrioni, iar aceştia reprezintă o sursă toxică importantă pentru om şi animale. Termostabile, aflatoxinele prezintă activitate toxică, teratogenă, cancerigenă şi mutagenă. Aflatoxina B1 este un toxic precancerigen şi hepatic, care induce formarea de tumori primitive ale ficatului (carcinom hepatocelular). Aflatoxinele provoacă aflatoxicoze (îmbolnăviri acute ale oamenilor), îndeosebi în ţările subdezvoltate. Simptomatologia se manifestă prin vomă, dureri abdominale, edem pulmonar, convulsii, comă, survenind uneori moartea prin edem cerebral. Consumul unor cantităţi mai mici de aflatoxină, dar timp mai îndelungat, produce intoxicaţia cronică, manifestată prin anemie, icter şi, uneori, dezvoltarea carcinomului hepatocelular. Aflatoxicoza cronică trebuie suspectată atunci când, în absenţa altor cauze vădite, animalele prezintă tulburări digestive persistente asociate cu reducerea sporului în greutate. În general, micotoxinele sunt substanţe naturale, care apar ca produşi secundari, urmare a ciupercilor parazite, la plante şi la produsele depozitate şi utilizate apoi în hrana animalelor. Aspergillus flavus creşte în condiţii de însilozare necorespunzătoare a recoltei (temperatură ridicată, umezeală crescută), contaminarea anterioară recoltării ducând însă la mucegăirea masivă a boabelor de porumb, seminţe oleaginoase, simultan cu importante pagube economice. Dacă seminţele şi/sau fructele au fost atacate de păsări, insecte, grindină, rozătoare, secetă, îngheţ timpuriu, sau alte fenomene ce îi înlesneşte apariţia, infecţia plantelor se produce mai uşor. Contaminarea unui produs alimentar sau furajer cu micotoxine nu implică şi modificarea caracteristicilor organoleptice ale produsului sau prezenţa obligatorie a fungului elaborator, ceea ce face imposibilă decelerarea micotoxinei, dacă furajele şi alimentele nu sunt supuse unui riguros control micotoxicologic periodic. Toxicitatea micotoxinelor este exprimată în DL50, însă această modalitate de exprimare arată unele carenţe: oferă date experimentale pe animale (îndeosebi animale de laborator, date care nu pot fi extrapolate la om), nu ia în considerare decât efecte letale şi exclude “toxicitatea cumulativă, determinată de expunerea repetată la doze mici”. Aflatoxinele (AF) reprezintă un grup de 18 compuşi cu structuri asemănătoare, unde 4 dintre aceştia au forme frecvent întâlnite în alimente: B1, B2, G1, G2. Din punct de vedere chimic, aflatoxinele reprezintă un ansamblu dintre o cumarină şi trei furani. Sunt molecule cu masă moleculară mică (312-330 g/mol). Acestea sunt totodată solubile în apă, insolubile în solvenţi nepolari, foarte solubile în solvenţi organici (alcool metilic şi cloroform), fiind uşor de extras. La lumina ultravioletă, sunt fluorescente (albastru pentru AFB, verde pentru AFG, AFM1 prezentând o fluorescenţă mov-albastră). S-au pus la punct, în prezent, tehnici şi metode de izolare, dozare, identificare şi sinteză a micotoxinelor, încât sunt înfăţişate câteva sute de micotoxine, unele fiind considerate micotoxine majore.

Protecţia prin intermediul testelor sigure

În Uniunea Europeană, reglementările privind aflatoxina în cereale, arahide, fructe uscate sau nuci limitează prezenţa la 4 aflatoxine ppb – total şi 2 ppb pentru aflatoxina B1. Trebuie menţionat că unele dintre statele UE şi-au stabilit propriile limite maxime aflatoxine. Testele şi kiturile de ultimă generaţie sunt însă prezente în aproape toate laboratoarele ţărilor comunitare.

Afla Test

Denumit şi “testul de încredere pentru aflatoxină”, Afla Test conduce spre rezultate numerice precise. Siguranţa este conferită de cromatografia monoclonală de afinitate pe bază de anticorpi. Afla Test poate izola aflatoxinele B1, B2, G1, G2, feed-uri prezente în cereale şi aflatoxina M1 din produsele lactate. Testul este aprobat de Asociaţia Comunităţilor Analitice (AOAC International) şi Federal Grain Inspection Service (FGIS).

Afla Test BM

Test de cromatografie lichidă de înaltă performanţă (High Performance Liquid Chromatography – HPLC) este folosit exclusiv pentru detectarea de aflatoxine, prin folosirea largă a alezajului de imunoafinitate. Cu un volum total Vicam de 3 ml, comparativ cu 1 ml folosit curent în coloane standard, Afla Test BM înlesneşte un debit mai rapid, fiind preferat de tot mai multe laboratoare, considerat etapa ideală de curăţare pentru orice test de cromatografie de înaltă performanţă.

Afla Test WB SR

Foloseşte cromatografia de imunoafinitate pentru izolarea selectivă a aflatoxinelor B1, B2, G1, G2, M1 şi pentru analiza de cromatografie lichidă de înaltă performanţă. Testul SR kitis widebore fast-flux este special conceput pentru maximizarea recuperării aflatoxinei G2 şi pentru accelerarea transferului de probă.

Afla B

Afla B este o metodă de detectare cantitativă a aflatoxinei, în mai multe produse. Biotehnologie VICAM avansată, permite măsurarea tuturor aflatoxinelor majore (B1, B2, G1, G2 şi M1), fără utilizarea de solvenţi toxici, cum ar fi cloroformul sau clorura de metilen.

Afla M1 FL+

Afla M1 FL + este o metodă de detectare cantitativă a aflatoxinei M1 din lapte. Tehnologie VICAM avansată, permite măsurarea aflatoximei M1 din lapte, fără utilizarea solvenţilor toxici, cum ar fi cloroformul sau clorura de metilen.

Afla M1 HPLC

Este o metodă de detectare cantitativă a aflatoxinei M1 din lapte, bazată pe cromatografie lichidă de înaltă performanţă. Tehnologie VICAM avansată, permite măsurarea aflatoxinei M1 din lapte, fără utilizarea de solvenţi toxici, precum cloroformul sau clorura de metilen. Afla Check Afla Check este un kit de testare superior, folosit în detectarea primar-generală a prezenţei aflatoxinei.

Afla Ochra HPLC

Test VICAM bazat pe cromatografia lichidă de înaltă performanţă, Afla Ochra HPLC este unicul test care utilizează o singură coloană pentru a produce rezultate numerice precise, atât pentru aflatoxina B2,G1 şi G2, cât şi pentru ochratoxina A şi B1. Testul Afla Ochra este sigur şi simplu, putând fi aplicat pe o multitudine de produse; acesta poate fi efectuat în mai puţin de 30 de minute (cu excepţia preparatelor eşantionare şi de extracţie) necesitând doar minime abilităţi HPLC. Pentru produsele afectate de căldură şi/sau umiditate, testul Afla Ochra HPLC poate fi efectuat aproape oriunde.

Afla – V

Afla-V, utilizate cu sensibilitate dovedită în selectarea anticorpilor monoclonali şi în detectarea cu precizie (măsurarea) de aflatoxine totale B1, B2, G1, G2, inclusiv la niveluri situate sub 2 ppb sau peste 100 ppb. Procedura de preparare a probelor este unică în economia de timp: 5 minute necesare dezvoltării. Citirea rezultatelor se face pe ecrane digitale Vertu Reader, înlăturând orice îndoieli privind exactitatea.

AOZ HPLC

Test bazat pe cromatografia lichidă de înaltă performanţă, AOZ este o metodă cantitativă pentru detectarea simultană de aflatoxină, ochratoxină A şi zearalenonă, în mai multe produse.