Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) informează că, la data de 04.09.2024, Bulgaria a notificat, prin Sistemul Mondial de Informații privind Sănătatea Animalelor (WAHIS) al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), apariția primului focar de variolă ovină în localitatea Straldzha, regiunea Yambol.

Conform informațiilor furnizate de autoritățile bulgare, focarul a fost identificat în cadrul unui efectiv de ovine din localitatea Straldzha, iar autoritățile competente din Bulgaria au dispus măsuri stricte pentru controlul și eradicarea bolii, care includ:

• restricționarea mișcării animalelor din zona afectată;
• uciderea efectivului de ovine și caprine afectat;
• supravegherea intensivă a efectivelor de ovine și caprine din regiune și din zonele limitrofe;
• implementarea măsurilor de biosecuritate în fermele afectate și în jurul acestora;
• informarea crescătorilor de animale și a publicului cu privire la măsurile de prevenire și control.

ANSVSA monitorizează atent evoluția situației din Bulgaria și colaborează îndeaproape cu autoritățile sanitar-veterinare bulgare pentru a preveni răspândirea bolii în România.

ANSVSA recomandă crescătorilor de ovine și caprine din România:

1. să aplice măsuri stricte de biosecuritate în ferme, inclusiv controlul accesului persoanelor și vehiculelor:
2. să notifice imediat medicul veterinar în cazul în care observă semne clinice suspecte la ovine și caprine (erupții cutanate, febră, stare generală proastă);
3. să respecte toate recomandările și măsurile dispuse de autoritățile veterinare.

Variola ovină este o boală virală gravă care afectează în principal ovinele și caprinele, cauzată de un virus din familia Poxviridae. Boala are un caracter foarte contagios și se poate răspândi rapid într-o turmă, ducând la pierderi economice semnificative. Mai jos sunt detaliate principalele semne clinice și simptome care pot apărea la ovinele afectate de variola ovină/caprină:

Semne clinice ale variolei ovine/caprine:

1.    Leziuni cutanate: Acesta este semnul distinctiv al bolii. La ovinele/caprinele infectate apar inițial mici pete roșii pe piele, care evoluează în papule (bășici solide) și apoi în vezicule (bășici cu lichid). Aceste leziuni se pot dezvolta ulterior în pustule și cruste. Leziunile cutanate apar de obicei pe:

·         Cap (în special în jurul botului, nasului și urechilor, pleoapelor);

·         Abdomen;

·         Picioare;

·         Organele genital;

·         Axile.

2.    Febră: Animalele infectate dezvoltă de obicei febră ridicată (40-42°C) în primele 1-3 zile de la infectare.

3.    Scăderea apetitului: Ovinele/caprinele bolnave pot prezenta o lipsă de interes pentru hrană, ceea ce duce la scăderea în greutate.

4.    Depresie și letargie: Ovinele/caprinele afectate devin letargice, cu o stare generală proastă, manifestând apatie și lipsă de energie.

5.    Lacrimație excesivă și secreții nazale: La multe animale infectate se observă secreții oculare și nazale. În cazuri severe, aceste secreții pot deveni purulente.

6.    Inflamația ganglionilor limfatici: Ganglionii limfatici submandibulari și cei din regiunea subcutanată a corpului pot fi inflamați și măriți.

7.    Leziuni la nivelul mucoaselor: În cazurile grave, pot apărea leziuni și pe mucoasele bucale, nazale și oculare, care pot cauza dificultăți de respirație sau probleme de alimentație.

8.    Durata bolii: În majoritatea cazurilor, boala durează 3-4 săptămâni, dar animalele pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă de timp. Mortalitatea poate varia în funcție de gravitatea focarului și de starea generală de sănătate a efectivului de ovine și caprine.

Transmiterea bolii:

Variola ovină/caprină se transmite prin contact direct între animale infectate și animale sănătoase și prin contact indirect cu lichidul din conținutul veziculelor, pustulelor și prin inhalarea prafului din crustele descuamate.

Virusul poate fi răspândit și prin:

• Secrețiile nazale, oculare și orale;
• Leziuni cutanate rupte;
• Obiecte contaminate (furaje, echipamente).

Este important de menționat că mediul poate rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât măsurile de igienă și biosecuritate sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii bolii, virusul fiind foarte rezistent la uscăciune.