Ca urmare a unor semnalări apărute în mass-media privind calitatea şi siguranţa cărnii de pasăre produsă și comercializată în România, pentru corecta informare a cetăţenilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) face următoarele precizări:   Raportul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) - The European Union summary report on antimicrobial resistance in zoonotic and indicator bacteria from humans, animals and food in 2015”, publicat în Jurnalul EFSA în data de 23 februarie 2017, face referire la comportamentul unor tulpini bacteriene izolate din produse alimentare față de substanțele antimicrobiene (antibiotice) și nu la detectarea de substanțe antimicrobiene (antibiotice) în alimente.   Conform legislației europene în domeniu, bacteria Escherichia Coli nu constituie indicator de siguranță și nici criteriu de igienă pentru carcasele de pui. Oamenii și animalele sunt purtătoare de bacteria Escherichia coli. Există și tulpini de E.coli capabile să producă toxine, tulpini care sunt foarte strict monitorizate. Aceste tulpini sunt numite STEC/VTEC (E. Coli producătoare de toxină Shiga sau verotoxina) sau EHEC (E.coli enterohemoragică), iar toxinele lor au potențialul de a produce afecțiuni severe.   ANSVSA supraveghează în permanenţă, prin teste de laborator, carnea de pasăre comercializată şi furajele pentru păsări, în cadrul oficial al Planului Naţional de Control Reziduuri (inclusiv pentru substanțe antimicrobiene), elaborat anual și aprobat de Comisia Europeană.   Începând cu anul 2007, ANSVSA realizează aceste tipuri de determinări, de când a fost implementată legislația europeană specifică, referitoare la interzicerea admnistrarării în hrana animalelor a făinurilor de origine animală, a aditivilor alimentari, a hormonilor de creștere și a antibioticelor utilizate ca și promotori de creștere.   Testele de laborator sunt realizate pe probe recoltate de pe întreg teritoriul ţării, de către inspectorii sanitar veterinari oficiali, iar determinările sunt efectuate în laboratoarele din cadrul reţelei celor 41 de laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a Institutului Naţional de Referinţă – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV).   În cadrul acestui Plan sunt analizate probe din produse de origine animală şi probe biologice pentru determinarea reziduurilor de hormoni, antibiotice, pesticide, metale grele, micotoxine, substanțe interzise (cloramfenicol, nitrofuran și nitroimidazol), substanţe antiparazitare, substanțe coocidiostatice şi contaminare radioactivă.   Pentru depistarea reziduurilor la carnea de pasăre, în anul 2016, s-au efectuat 2.397 de teste, din care 582 pentru reziduurile de antibiotice. Din testele realizate pentru determinarea prezenței reziduurilor de antibiotice, o singură probă a fost neconformă, caz în care s-au aplicat măsurile specifice*.   În perioada 21-25 noiembrie 2016, inspectorii DG SANTE din cadrul Comisiei Europene au desfășurat o misiune de audit a activității ANSVSA, având ca obiectiv colectarea de informații suplimentare privind implementarea practică a măsurilor menite să soluționeze problemele cauzate de rezistența la antimicrobiene (RAM) legate de utilizarea medicamentelor veterinare, precum și identificarea exemplelor de bune practici care ar putea fi utile altor state membre în soluționarea acestor probleme.   Raportul misiunii inspectorilor europeni menţionează: “Reprezentanții asociațiilor din industrie și fermierii întâlniți au descris o serie de inițiative care au fost întreprinse în sectorul avicol și în cel al porcinelor și care au condus la reduceri în utilizarea substanțelor antimicrobiene.”   O concluzie a Raportului de audit mai arată că: „În 2014, utilizarea în medicina veterinară a substanțelor antimicrobiene în România s-a situat sub media raportată de țările care furnizează date pentru proiectul european de Supraveghere a consumului de substanțe antimicrobiene în medicina veterinară, iar în 2015 a fost observată o ușoară scădere în utilizarea acestora (faţă de anul 2014).   A.N.S.V.S.A. a elaborat o strategie națională privind combaterea rezistenței la antimicrobiene și un plan intern de acțiune aferent perioadei 2016-2018, împreună cu institutele de referință naționale și cu consultarea CMVRO, a Asociației „One Health – New Medical Concept”, a Asociației Crescătorilor de Păsări din România și a Asociației Naționale a Distribuitorilor de Produse de Uz Veterinar din România.   Strategia națională veterinară are ca obiectiv îmbunătățirea sănătății animale, asigurarea utilizării corecte a substanțelor antimicrobiene și sensibilizarea cu privire la aceste aspecte.   Măsurile menționate mai sus sunt sprijinite de controale oficiale periodice pe întreg parcursul distribuției și utilizării de produse antimicrobiene veterinare. Aceste controale vor contribui la încurajarea utilizării prudente a substanțelor antimicrobiene de uz veterinar. De asemenea, gama amplă de activități de formare și de alte activități de sensibilizare efectuate a contribuit la familiarizarea fermierilor și a medicilor veterinari cu RAM și cu principiile generale pentru utilizarea redusă și prudentă a antimicrobienelor.”   Este important de subliniat că afirmaţiile eronate şi tendenţioase pot aduce prejudicii majore industriei de profil din ţara noastră, precum şi intereselor strategice ale României.     *Conform procedurilor:  

• toate probele la care se constatată prezenţa unor compuşi interzişi, sunt notificate Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene. Aceasta va desfăşura o anchetă, va aplica măsuri asupra lotului de provenienţă şi va notifica imediat ANSVSA prin intermediul SRAAF.
• în cazul care se  descoperă alimente sau furajele la care s-a evidenţiat prezenţa unor substanţe interzise sau depăşiri ale limitelor admise pentru alte substanţe, acestea sunt sechestrate şi se iau măsuri imediate pentru distrugerea acestora, conform procedurilor în vigoare.
• în momentul în care ANSVSA este informată despre existenţa unui risc semnificativ direct sau indirect pentru sănătatea publică, cu privire la alimente şi furaje, are obligaţia, ca fiecare autoritate competentă din statele Uniunii Europene, de a notifica imediat Comisia Europeană, prin intermediul SRAAF, conform procedurilor

Conform legislaţiei:  

• antibioticele se folosesc numai în scop curativ, ca tratament pentru diferite boli ale păsărilor, la prescripţia şi sub supravegherea medicului veterinar;
• de la data finalizării tratamentului cu antibiotice şi până la abatorizare se respectă “timpul de aşteptare”, astfel încât în carne să nu existe reziduuri de antibiotice;
• după sacrificare, se prelevează din nou probe atât din carne cât şi din furaje, care se analizează; în registrul de tratamente existent în fiecare exploataţie avicolă se menţionează obligatoriu: denumirea antibioticului administrat, perioada de tratament şi timpul de aşteptare necesar eliminării antibioticelor din organism.

Legislaţie aplicabilă:   Legislaţie europeană - Regulamentele Parlamentului si Consiliului European: nr. 999/2001, art.7 şi Anexa IV; nr. 1831/2003, nr. 1069/2009, Directiva CE 96/23; Legislaţie naţională - H.G. nr. 106/2002, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.199/2006.   Număr total de probe analizate in cadrul Planului National de Control Reziduuri (2010 – 2016) Specia: păsări Reziduuri de antibiotice  

Serviciul Comunicare ANSVSA