325
Nu ne amintim ca economia românească să se fi aflat într-o perioadă atât de dificilă precum cea pe care o traversează acum. Deși, finalul de an 2021 lăsa să se întrevadă speranțe foarte consistente pentru un an 2022 mult mai bun decât cel precedent, șocul majorării prețurilor la energia electrică și la gaze naturale au aruncat România în haos economic. Desigur, haosul s-a răsfrânt și asupra sectoarelor de carne și lapte.
Statistica și realitatea
Neavând, la data redactării acestui articol, datele referitoare la sacrificările și producția de carne pentru luna decembrie a anului 2021, să spunem că, în luna noiembrie 2021, faţă de luna octombrie 2021, numărul sacrificărilor a crescut la bovine, la porcine și la păsări, iar la ovine și caprine a scăzut.
Greutatea în carcasă a crescut la bovine și la porcine, iar la ovine și caprine și la păsări a scăzut. Comparativ cu luna noiembrie a anului 2020, numărul sacrificărilor și greutatea în carcasă au crescut la ovine și caprine și la păsări, iar la bovine și la porcine au scăzut.
Datele INS-ului, citate mai sus, par a indica o situație favorabilă, dar aceasta este total înșelătoare. Pe de o parte, pentru că această creștere a fost cauzată de apropierea sărbătorilor de iarnă, atunci când, în mod firesc, consumul a crescut.
E drept, nu miră faptul că datele referitoare la ovine și caprine sunt cu minus în față, în privința sacrificărilor, cum nici creșterile din dreptul rubricilor ”bovine” și ”păsări”.
Dar, cele legate de sectorul suin sunt cât se poate de înșelătoare. Da, sărbătorile de iarnă erau aproape, dar sacrificările de porci s-au întețit și din cauza manifestării continue și violente a pestei porcine africane, fapt care a accelerat și a înmulțit drumurile spre abatoare, fără să mai luăm în calcul sacrificările din gospodăriile individuale.
Mai mult, situația în domeniul suin este atât de dramatică, încât, în momentul de față, România își mai asigură necesarul de carne-materie primă din producția internă în proporție de doar 20 %. Restul, de 80 % provine din import.
Legat de această situație, domnul Ioan Ladoși-Președinte al APCPR, declara public că fermierii care mai activează în această industrie, a porcului, sunt total abandonați de către stat. Claie peste grămadă, ideea ”Legii porcului”, cum a fost ea denumită, adică încercarea de a se reglementa mai strict condițiile de creștere a suinelor, a fost retrasă de pe agenda MADR, a ANSVSA-ului și, desigur, a Guvernului.
Chiar și fermierii care s-au constituit în cooperative de creștere a porcilor, cum sunt cei din cooperativa Siliștea, și-au văzut afacerile prăbușite, patru dintre cele 9 ferme fiind nevoite să își închidă afacerile, din cauza PPA.
Iar drama nu poate fi completă fără cel mai mare rău: diminuarea, până aproape de extincția totală, a scroafelor de reproducție, fapt care va face extrem de dificilă o repunere pe picioare a sectorului, după cum declara într-una dintre emisiunile Meat.Milk domnul Adrian Balaban-medic veterinar și președinte al numitei cooperative.
Și, încă nu e de ajuns! Noile prețuri la energia electrică și la gazele naturale, absolut esențiale în creșterea animalelor, mai ales pe timpul iernii, par să pună capul zootehniei românești pe butucul falimentului.
Fuziuni și falimente
În privința procesării, lucrurile au stat ceva mai bine. Pe de o parte, prețul cărnii-materie primă a fost favorabil procesatorilor, mai ales la carnea de porc. Vânzările au evoluat în creștere și multe dintre companiile care au beneficiat de un management corect și eficient au realizate profituri serioase. Iată ce ne-a declarat în acest sens domnul Grigore Horoi, președintele grupului de firme Agricola Bacău, acela care a creionat și imaginea sectorului românesc al cărnii de pasăre:
”Efectele pandemiei s-au resimțit și în anul 2021, mai ales în prima parte a anului, când contracția cererii canalului HoReCa a fost puternică, cererea pe acest canal revenind în sezonul de vară, dar încă departe de nivelul anului 2019.
Pe fondul episoadelor de gripă aviară cu care s-a confruntat Europa și în special Polonia, principalul producător de carne de pasăre din UE, s-au deschis oportunități de export care au compensat parțial stagnarea cererii și în retailul modern, afectat de restricții suplimentare mai ales în segmentul de hypermarket, restricții generate de noile variante Covid.
Din perspectiva costurilor, anul 2021 va rămâne marcat de prețurile maxime istorice la cereale și utilități, principalele elemente de cheltuială în structura contului de profit și pierdere la carnea de pui.
La cereale creșterea a fost de peste 50%, iar la utilități între 300-400%. Evident, prețurile de vânzare au înregistrat o creștere inerțială, dar plafonată de puterea de cumpărare tot mai erodată. Conform măsurătorilor de retail audit, anul trecut piața cărnii de pasăre în România a crescut cu 0,6% în volum, respectiv de 5,1% în valoare.
Atât în dinamica de volum cât și în valoare, la carnea de pasăre AGRICOLA a înregistrat o creștere față de anul 2020, având o capacitate operațională mărită ca urmare a finalizarii la începutul anului 2021 a investiției de peste 18 milioane de euro în modernizarea capacității de abatorizare de la 8000 la 13.500 capete pe oră.
Important este că în termeni valorici am revenit la nivelul anului 2019, cu un ușor increment al cifrei de afaceri. Creșterea s-a făcut în special ca urmare a dublării volumelor vândute pe canalul de export.
Principalele preocupari ale echipei Agricola,într-un context complicat de business, au fost legate de asigurarea sănătății angajaților noștri, de continuitatea activității și de păstrarea angajamentului Brandului AGRICOLA pentru calitatea premium oferită.
Puiul Fericit, crescut 100% fără antibiotic, primul de pe piața românească care a adus acest atribut pentru consumatorul interesat și mai mult de sănătatea familiei, a fost lansat la începutul anului 2021. Recunoașterea europeană primită la Paris, la prima ediție a competiției “European Food Transition Awards” desfășurată la finalul anului 2021, confirmă că drumul deschis de brandul AGRICOLA în România, acum mulți ani, pentru carnea de pui premium este un drum de largă perspectivă pe care au început în ultima vreme să meargă cei mai mulți dintre producătorii români”.
La rândul său, domnul Sorin Minea-Proprietar al firmelor Angst, Salsi și al fabricii de mâncăruri ”Merinde urbane”, a declarat special pentru Meat.Milk:
”Pentru Angst, anul 2021 a fost unul al reorganizării, ca urmare a provocărilor cărora a trebuit să îi facă față. Drept urmare, pot spune că 2021 a fost un an mai bun decât ne-am fi așteptat la începutul său.
Și acum, toate cele trei companii din grupul nostru de firme, Angst, Salsi și fabrica de mâncăruri, merg bine și nu doar că reușesc să își mențină cotele de piață, ci și să facă profit. Cât privește anul 2022, pentru noi, acesta va fi unul al investițiilor pe mai multe ălanuri. Însă, ca evoluție, este prematur să îmi fac o imagine, pe piață fiind multă incertitudine. Sunt sigur, însă, că vom asista la fuziuni de companii, la preluări, dar și la falimente numeroase”.
Întrebat despre cum vede evoluția acestui sector în anul 2022, domnul Sorin Minea, acela care este și Președinte al Federației Romalimenta, a declarat:
”Nimeni nu știe nimic concret. Așteptăm să vedem ce se va întâmpla cu prețurile la energie și modul în care guvernul va înțelege să sprijine întreaga industrie alimentară, pentru că, în momentul de față, este pregătită să intre în faliment”.
Greu, din ce în ce mai greu
În privința producției de lapte, să spunem că, în aceeași lună noiembrie, evocată la începutul acestui articol, cantitatea de lapte colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 8,9% faţă de luna octombrie 2021 și cu 3,9% față de luna noiembrie 2020.
După cum indicau datele sintetizate de Institutul Național de Statistică pentru aceeași perioadă a anului trecut, producţia a scăzut la următoarele lactate: lapte de consum cu 2387 tone (-7,0%), brânzeturi cu 177 tone (-2,3%), smântână de consum cu 104 tone (-1,9%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 159 tone (-0,9%).
Producţia a crescut în luna noiembrie 2021, comparativ cu luna octombrie 2021, la unt cu 63 tone (+6,9%). 2/3 Ce a fost mai rău, a fost că importul de lapte brut a crescut în luna noiembrie 2021, faţă de luna precedentă, cu 334 tone (+2,4%).
De data aceasta, datele par a reflecta realitatea ceva mai fidel, pentru că, într-adevăr, activitatea din fermele românești de producție a laptelui a devenit din ce în ce mai dificilă, fermierii români reclamând creșterea prețurilor la furaje, la aditivii furajeri, la combustibil, la input-uri, în general, dar și lipsa acută a forței de muncă și obligativitatea creșterii salariului minim.
Așa cum bine spunea domnul Claudiu Davițoiu-Manager General la Agroindaf Afumați, într-una dintre emisiunile Meat.Milk la care a fost invitat să participe:
”Măcar dacă majorarea de salariu ar rămâne în buzunarul angajatului. Dar ea se întoarce aproape integral la stat. El, statul e singurul care câștigă de pe urma acestei măsuri, nu salariatul și nici angajatorul”. Întrebat despre cum vede dânsul evoluția segmentului de producție a laptelui, domnul Davițoiu a avertizat:
”Va fi din ce în ce mai dificil să produci lapte în România. Chiar și fermierii mari vor avea probleme, mai ales din cauza creșterilor de prețuri la energia electrică și la gazele naturale. Hai, că fermierii mari mai pot diminua din probleme producându-și singuri furajele.
Dar restul pericolelor rămân, că nimeni nu te ajută la achiziția aditivilor furajeri, a medicamentelor, nimeni nu te ajută să asiguri un salariu decent unui medic veterinar, pentru că altfel nu-ți stă în fermă pentru 3000 de lei pe lună!
Nimeni, în afară de câțiva mai în vârstă, nu mai vine să lucreze într-o fermă de vaci, pentru că e greu. Într-o astfel de fermă nu ai sâmbătă, nu ai duminică, nu ai sărbătoare, vaca trebuie hrănită, trebuie mulsă, trebuie să ai grijă de ea zi și noapte. Înainte, se vorbea de foc continuu la furnale. O fi fost și acolo, dar un foc continuu, mai abitir, e la noi, la crescătorii de vaci”.
Când binele înseamnă rău
Cât privește sectorul de procesare a laptelui, și el a traversat un an 2021 favorabil, din punct de vedere al vânzărilor. Desigur, pentru companiile străine prezente pe piața din România, lucrurile au mers mai ușor. Mai greu a fost pentru firmele autohtone. Iată ce declara pentru revista noastră domnule George Grecu, unul dintre reprezentanții companiei Five Continents-Botoșani:
”Anul 2021 a fost un an al unei tranziții dure, care nu se mai termină, cauzată de pandemia Covid, cu multiple provocări legate de aspectele generale ale funcționării unei fabrici. Când alții stăteau acasă în carantina impusă, oamenii fabricii lucrau pentru a-și respecta toate contractele încheiate atât în amonte, cât și în aval. Vacile dau laptezi de zi, iar acest lapte trebuie prelucrat în produsele conforme cu cerințele piețeii și ale clienților iar clienții așteptau marfa promisă la ora și ziua convenită.
În acest moment al anului 2022, situația nu s-a schimbat față de a doua parte din 2021. Cresc constant prețurile la materii prime, materiale, detergent, dezinfectanți, materiale de protecție personală, combustibili, apă, energie electrică,etc. de la 10% la peste 100%. Iar inflația își face treaba și ea.
În ciuda acestui mediu de lucru foarte dificil, fabrica Five Continents-Botoșani va investi în 2022 în modernizarea unor echipamente de lucru care nu mai corespund, cu altele mai performante și mai prietenoase cu mediul, a unor mijloace de transport EURO 6, precum și în sisteme de energii regenerabile și de protecție a mediului și cu reduceri de emisii dioxid de carbon în atmosferă”. Întrebat cum vede anul 2022, domnul Grecu a declarat:
”Marea necunoscută este cum va reacționa clientul sărăcit de taxe, costurile la utilități, inflație în creștere și, implicit, prețuri mai mari peste tot. Va aloca pentru mâncare la fel ca în ceilalți ani sau își va reduce bugetul pe alimente, în favoarea utilităților și a altor nevoi?
Piața se va contracta sau va rămâne la fel? Vom constata mai puține vizite la magazine și un coș de cumpărături mai sărac? Răspunsurile nu se cunosc. Deci, cum vedem anul 2022?
Cu atenție și îngrijorare. Însă, vom căuta pas cu pas să trecem prin furtuna declanșată cu voie sau din prostie de mai-marii zilei și ai țării.
Strict pentru noi, vorbind, suntem încă încrezători că toate eforturile materiale, umane, financiare, etc. vor face ca fabrica să functioneze așa cum a facut-o timp de 17 ani”, a concluzionat domnul George Grecu.
Companiile românești, cele mai afectate
Unul dintre responsabilii sectorului de procesare a laptelui din România afirma recent că și acest sector se află pe marginea prăpastiei și nu greșea. În așteptarea unor măsuri de sprijin pentru companii, din partea guvernului, în privința compensării prețurilor la energie electrică și gaze naturale, încă se mai speră la identificarea unor căi de compensare și pentru facturile aferente lunilor noiembrie și decembrie din anul 2021.
Dar, cum, atât timp când nu se pot da Ordonanțe sau legi sau decizii cu aplicare retroactivă? Așa că, mai mult ca probabil, și în domeniul lactatelor este posibil să asistăm la falimente; dacă nu acum, în viitorul destul de apropiat, pentru că sectorul este încă de pe acum șubrezit serios.
Desigur, companiile străine vor putea fi sprijinite un timp de la centru, asta în cazul în care proprietarii din Vest nu vor considera că mai eficient pentru ei ar fi să închidă operațiunile din România. Deocamdată, nu credem acest lucru. Dar companiile autohtone primesc deja din plin șocul deraierii economiei naționale și acestea sunt cele mai expuse.
Acest lucru este perfect valabil și pentru procesatorii de carne, fapt care, în ciuda unor semne trecute de soliditate a celor două sectoare, de carne și lapte, ale României, se dovedește că sunt deosebit de firave și că, o cât de mică debalansare a situației, nemaivorbind de tăvălugul nenorocirilor de acum, ar putea să pună la pământ orice companie.
Peste toate, războiul!
Peste toate necazurile de mai sus, iată, a venit războiul. Da, România se află într-o fază preliminară a unui eveniment pe care îl credeam rămas doar în manualele de istorie.
Din acest moment, nu se mai poate face nicio predicție, ci doar se pot constata situații. Nici măcar reamintirea unor cuvinte sau expresii precum securitate alimentară, lanț de aprovizionare, pestă porcină africană, prețul laptelui la poarta fermei etc., nu mai are rost.
Ce-a fost, a fost, mai bine spus, ce nu s-a făcut a rămas nefăcut, iar acum, fermier, procesator sau cine ce-o fi, nu mai rămâne decât să se adapteze realităților de moment. Orice idee de progres e mică obrăznicie pe obrazul imaginii zilnice care înfățișează lacrimi, distrugeri, pericol. Se va scăpa la noroc, nici măcar la șmecherie.