Despre distribuitoarele de lapte, amplasate in puncte comerciale de impact cu consumatorul, producatorii care le folosesc afirma ca reprezinta un pion de siguranta a veniturilor provenite din vanzarea laptelui, evitand fluctuatiile de pret, impuse de procesatori. Contactul direct cu cumparatorul final, ocolind intermediarii, reprezinta un alt punct declarat al afacerii aparent marunte. Cat priveste pretul stabilit pentru vanzarea en-detail, acesta este exclusiv la latitudinea producatorului comerciant.

Ce ii impinge pe fermieri?Daca nu mai reprezinta o noutate pretul oferit de catre procesatori pentru laptele obtinut, situat mult sub nivelul apei plate, marja de profit oferita de comertul prin intermediul dozatoarelor de lapte ii poate pune pe ganduri si pe economistii retelelor de cablu TV. Daca pasul curajos facut, in urma cu trei ani, de un fermier banatean a insemnat o investitie de 21.000 de euro, fara TVA, pentru cumpararea primului dozator de lapte, concurenta importatorilor acestor jucarii profitabile a coborat pretul de desfacere undeva la 5.000 de euro/dozator. Cu TVA inclus. Profitul declarat al fermierilor posesori de automate cu lapte variaza intre 43% si 50%, in functie de propriile cheltuieli (la fel de liber-declarate) privind intretinerea animalelor, transportul si conservarea conforma a laptelui crud. Cei mari, cei care predau lapte conform si in cantitati mari (peste 10.000 de litri/luna), obtin de la procesator peste 1 RON/litru, iar dozatoarele devin doar sustinatoare ale cheltuielilor administrative minime si ale cheltuielilor necesare intretinerii personalului (hrana, transport). Este vorba, fireste, despre fermele cu un numar mare de incornorate. Au aparut insa fermieri, proprietari ai 50-75 de vaci care, in lipsa unui procesator dispus sa preia sub 500 de litri pe zi, s-au avantat hotarat in vanzarea laptelui prin intermediul automatelor. Optimismul excesiv i-a determinat totusi pe unii dintre ei sa faca pasul inapoi, constatand ca automatul de distribuire a laptelui implica destule cheltuieli ce trebuiau amortizate rapid: energie electrica, transport, forta de munca mobilizata si – nu in ultimul rand – chiria pentru spatiul ocupat (in piete, supermarketuri, campusuri studentesti etc.). Chiria devine o reala povara pentru fermierii posesori de automate, santajul comercial fiind cartea de vizita a spatiilor oferite: pentru cel mult 5 metri patrati pe care ii ocupa dozatorul, chiria este stabilita undeva intre 4.000 si 7.000 de euro pe luna, in functie de volumul desfacerii, monitorizat de catre proprietari. Tot printre fermierii mici si curajosi se gasesc investitori care acopera cheltuielile datorita conditiilor de desfacere mai facile (consiliere gratuita la Directia Sanitara Veterinara locala, chirie mai mica). Se intampla in zona de est a tarii, unde nesiguranta relatiilor comerciale cu marile magazine din orase este suplinita de accesul facil in pietele publice. Tot aici, fermierii care, in 2007-2008 au accesat fonduri Sapard pentru ferme de crestere a vacilor de lapte, sunt regasiti pe piata dozatoarelor. Ce ii stimuleaza pe consumatori?Consumatorul este atras de laptele muls din automate, in primul rand datorita pretului (3 RON/litru) alaturi de alte informatii inscrise pe masinarie, mai putin importante decat cele care ar trebui sa il faca sa aseze impacat sticlele in traista. Aminteam ca, nu de putine ori, cumparatorii au jubilat convinsi ca au cumparat, cu 3 lei, un litru de lapte prezentat cu 3,5% grasime sau chiar cu 4,2% grasime(??). Cand, conform rapoartelor ANPC, lichidul indoit cu apa cloroasa abia atingea un procent de 1,8% grasime, putand fi pus la colt de cutiile cu lapte pasteurizat. Fireste, sunt exceptii la care producatorii cu dever si nenumarate puncte de desfacere nu recurg. Sunt si consumatori care prefera sa parcurga distante considerabile lasand in urma, de-a lungul traseului, un numar important de automate, pentru a cumpara laptele de la automatul instalat in incinta fermei (v. Ferma Pantelimon). Sunt snobi, plimbareti, neinformati sau – mai curand – stiu cate ceva despre transformarile suferite de lapte, in mijloacele de transport folosite de fermierii-vanzatori? Nu lipsesc nici dozatoarele care, in lipsa altor informatii privind compozitia biologica a laptelui sau cele despre confirmarea sanatatii animalelor, au adoptat, la unison, aceeasi carte de vizita, firesc atragatoare pentru consumatori: Laptele comercializat corespunde din punct de vedere sanitar-veterinar, facandu-se analize zilnice inscrise pe buletine ce atesta acest lucru. Laptele din dozatoare se schimba zilnic, fiind proaspat si rece tot timpul. Consumatorii sunt incurajati, pe alocuri, chiar de reprezentantii autoritatilor sanitar-veterinare sa cumpere lapte de la dozatoare. In judetul Neamt, spre exemplu, reprezentantii locali ai Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) baga mana in foc pentru proprietarii automatelor, indemnandu-i pe consumatorii locali sa se aprovizioneze de la dozatoarele cu lapte crud de vaca, fara sa-si faca probleme in privinta salubritatii sau provenientei. Am cumparat, acum vreau sa vand Daca intrarea intr-o afacere cu automate de lapte vi se pare tentanta, prin incropirea unei ferme de vaci sau prin colectarea laptelui (in regie proprie) de la producatori, veti fi nevoiti sa treceti, fara ocolisuri, prin regulile stricte privind desfasurarea acestei activitati. Acestea nu se limiteaza la autorizarea, fermei si mijloacelor de transport al laptelui, monitorizarea conditiilor de igiena ale animalelor furnizoare sau carnetele de sanatate ale personalului manipulant. Respectand regula jocului, afacerea poate fi profitabila, pentru ca – de la o vreme – multa lume prefera laptele proaspat muls, in locul celui servit in cutii de carton. Puteti fi siguri ca, odata satisfacuti, consumatorii vor veni acolo mereu sa il procure. Laptele crud destinat vanzarii directe catre consumatori, prin intermediul automatelor, trebuie sa provina din exploatatii inregistrate sanitar-veterinar de catre directiile locale ale DSVSA, trebuie muls de la animale sanatoase si care nu prezinta semne de boala ce pot duce contaminarea laptelui (sarcina medicului veterinar angajat sau colaborator). Intalatiile de muls trebuie sa elimine, la randu-le, riscul contaminarii laptelui incadrat obligatoriu in parametrii de calitate (numar total de germeni, numar total de celule somatice). Acesti parametri de calitate trebuie confirmati prin buletine de analiza obtinute de la laboratoare autorizate. Laptele trebuie racit in tancuri conforme, depozitat si transportat corespunzator, pentru a nu pune in pericol sanatatea consumatorilor. Tot pentru acest motiv, comerciantii de lapte crud prin intermediul automatelor trebuie sa se asigure ca aparatele sunt amplasate in spatii inchise sau – prin exceptie – in spatii deschise autorizate, care elimina orice risc de contaminare a laptelui. Trebuie sa se asigure ca dozatoarele pot fi usor curatate si dezinfectate, atat in interior cat si la exterior. Automatele sunt prevazute cu sisteme de racire care permit mentinerea laptelui in intervalul termic impus de normele sanitar-veterinare: 0-4 grade Celsius. Deocamdata, autoritatile sanitar-veterinare au impus afisarea, pe aparat, la loc vizibil, documentul de inregistrare sanitara veterinara eliberat de DSVSA locala, denumirea exploatatiei de origine a laptelui crud, data mulgerii, data la care a fost alimentat automatul, data expirarii laptelui. Toate acestea, sub mentiunea inscriptionata cu majuscule vizibile: LAPTE CRUD – SE VA FIERBE. Automatele se alimenteaza zilnic, iar laptele nevandut trebuie returnat la locul de origine. Este permisa vanzarea directa de lapte crud, prin introducerea acestuia in recipiente oferite de consumator vanzatorului, cumparatorul asumandu-si responsabilitatea privind asigurarea curatirii si igienizarii ambalajului.