Cu aceasta denumire, data de specialisti probioticelor, bacteriile prietenoase isi justifica alintul prin popularea, aproape in totalitate, a suprafetei tractului intestinal uman, fara sa produca modificari negative. Batalia continua, dusa in interiorul sistemului digestiv de catre doua tipuri de bacterii, are insa un unic si important rezultat: sanatatea umana dependenta de echilibrul dintre bacteriile prietenoase si cele daunatoare. Daca primele, grupate in circa 400 de tipuri, ajuta (prin existenta curenta sau ingerare) la pastrarea sanatatii, celelalte inregimenteaza agentii patogeni, inmultirea acestora fiind corelata cu aparitia diferitelor boli. Dupa ce doctorul Metchinicoff si-a asumat localizarea bacteriilor prietenoase in iaurt si alte lactate fermentate, iar expertii au confirmat oficial beneficiile alegerii acestor produse, iaurtul si kefirul (indeosebi probiotice) au intrat in topul vanzarii lactatelor fermentate. Fermentarea acestor iaurturi, facuta in mod obligatoriu cu o microflora speciala, trebuie sa contina neaparat prietenoasele Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus termophillus .

Iaurtul, solist probiotic in formatia bacterianaPe piata autohtona a probioticelor se gasesc doar lactate (iaurt, kefir si uneori smantana fermentata natural), chiar daca produse probiotice precum bauturi, sosuri sau suplimente alimentare se numara printre cele mai vandute alimente din Marea Britanie, Germania, Austria si Elvetia. Iaurturile nascute din bacterii prietenoase au un termen de valabilitate redus, de numai 14 zile, dar producatorii din Romania prefera aceasta zona pretentioasa a probioticelor, deoarece exista o cerere mare, care nu poate stinge focul continuu. Studiile care, alaturat celor doua bacterii prietenoase, arata posibilitatea inocularii bifidobacteriilor (bifidobacterium), cu rol in reglarea microflorei intestinale, magazinele sa primeasca un nou lactat probiotic. Liniile tehnologice se conformeaza standardelor calitative, numai cand ofera un iaurt cu continut cuprins intre 100 de milioane si un miliard de bacterii vii pe mililitru. Pentru ca acestea sa reprezinte un beneficiu trebuie sa indeplineasca niste conditii esentiale: sa fie active, vii, sa supravietuiasca in produs pana cand acesta este consumat. Eficienta barierei asigurate de aciditatea stomacului distruge mare parte dintre bacteriile ingerate voluntar, lasand loc unui numar limitat de bacterii prietenoase catre colon, unde reactiile sunt mai mult decat benefice. Consumul de iaurt din Romania, dublat in ultimii trei ani, determina totusi unii dintre producatori sa apeleze la heirupul tratamentelor termice, nu doar la prepararea iaurturilor populare. Noua legislatie a Uniunii Europene impune producatorilor sa puna la dispozitia consumatorilor informatii cu privire la tulpina de bacterii folosite (bifidobacterii sau lactobacili) in procesul de productie. De altfel, dintre iaurturile probiotice purtatoare de bacterii prietenoase, cea mai mare cautare o au cele inscriptionate Bifidus pe eticheta, cele cu continut scazut de zahar si minimum 300 mg de calciu/portie. Conservantul natural cel mai frecvent utilizat in prepararea iaurturilor este Lactobacillus rhamnosus. Acesta exercita reactii de aparare identice cu cele ale Bifidobacterium longum, blocand dezvoltarea bacteriilor neavenite. Rude vitrege ale bacteriilor prietenoase? Primul stimulent preluat de pseudoanalizele semnate de biochimisti limitati la amintiri din laboratorul scolii elementare a fost reprezentat de localizarea insistenta a unor spatii de recoltare a bacteriilor prietenoase: fecalele nou-nascutilor sau flora vaginala. Dezvoltarea ulterioara a unor materiale analitice, din care rezulta ca din ambalajul probioticelor consumam fragmente din stocul grupurilor sanitare, subliniaza aiuristic introducerea acestor bacterii in iaurturi, dupa o prealabila modificare genetica, pentru o mai lunga supravietuire in stomac. Astfel de aberatii microbiologice sunt preluate simultan de mai multe publicatii, sub aceleasi formulare, aceeasi semnatura. Citand un soi de doctorul Hancu, surprinzator de multe cotidiane atentioneaza ca bacteriile prietenoase traiesc din lapte proaspat si nu din lucrurile digerate. Aceeasi sursa imaginara este citata privind bacteriile testate fara scrupule pe sugari. Concluzia deci aceste bacterii nici nu pot produce iaurt din lapte intareste convingerea ca avem de-a face cu o puerila speta de concurenta neloiala. Reclama agresiva, facuta pentru unele produse lactate, are aerul gazetei de perete: Indreptati-va catre iaurtul X, cu 7% grasime, deoarece iaurtul probiotic, fabricat cu bifidobacterii, trimite spre boli periculoase precum meningita, septicemia sau pneumonia. Anterior si ulterior acestor afirmatii paranoice, sunt invocati fara rezerve medici, oameni de stiinta si institutii de specialitate care ar opina similar cu bazaconiile microbiologice publicate. Deocamdata, insa, producatorii verticali ai probioticelor din Romania nu reactioneaza la iaurturile probiotice, produse din bacterii biffidum, pot fi daunatoare sanatatii.