Carnea cultivată — produsă din celule animale, într-un bioreactor, fără sacrificarea unui animal — a trecut în ultimii ani din laboratoarele de cercetare în atenția directă a legiuitorilor europeni. Câteva companii au depus deja cereri oficiale de autorizare la nivelul Uniunii Europene, iar subiectul a ajuns pe agenda politică a mai multor state membre, unele dintre ele profund ostile ideii.

Întrebarea pe care o pun tot mai mulți fermieri, procesatori și consumatori este simplă: va fi carnea cultivată permisă la vânzare în UE și, dacă da, când?

Ce este, de fapt, carnea cultivată?

Carnea cultivată (numită și „carne de cultură" sau „carne sintetizată") se obține prin prelevarea unor celule stem de la un animal viu, care sunt apoi multiplicate într-un mediu de cultură controlat, într-un bioreactor, până formează țesut muscular și gras similar cărnii convenționale. Procesul nu implică creșterea sau sacrificarea unui animal la scară industrială, motiv pentru care este promovat de susținători ca o alternativă cu impact redus asupra bunăstării animale și a mediului.

Este deja permisă în Uniunea Europeană?

Nu. Până în prezent, niciun produs din carne cultivată nu a primit autorizare de comercializare în UE. Situația este diferită de cea din Singapore, Statele Unite sau Israel, unde câteva produse au trecut deja de procesul de evaluare al autorităților naționale și pot fi găsite, limitat, în restaurante sau magazine.

În UE, carnea cultivată intră sub incidența Regulamentului privind alimentele noi (Novel Food), Regulamentul (UE) 2015/2283, care se aplică oricărui aliment care nu a fost consumat în mod semnificativ în Uniune înainte de mai 1997. Orice companie care dorește să comercializeze carne cultivată trebuie să depună un dosar tehnic la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care evaluează riscurile pentru sănătate înainte ca Comisia Europeană să poată acorda o autorizare și să includă produsul pe lista oficială a alimentelor noi permise.

EFSA a publicat deja ghiduri specifice pentru dosarele privind carnea cultivată, clarificând ce date științifice trebuie furnizate de companii. Una dintre cererile aflate în evaluare — depusă de compania franceză Gourmey, pentru ficat gras cultivat — este considerată de mulți specialiști un test decisiv pentru modul în care Bruxelles-ul va gestiona întreaga categorie de produse.

Cum funcționează, practic, procesul de autorizare?

Procedura Novel Food presupune mai multe etape: depunerea dosarului științific de către companie, evaluarea de siguranță realizată de EFSA (care poate dura peste un an), urmată de o decizie de gestionare a riscului luată de Comisia Europeană, împreună cu statele membre. Doar după parcurgerea completă a acestor etape un produs poate fi introdus pe piața unică europeană, cu condiții de utilizare și etichetare clar stabilite.

Spre deosebire de alte state ale lumii, unde procesul de autorizare poate fi mai rapid și descentralizat, UE aplică aceleași standarde riguroase de evaluare științifică pe care le folosește pentru orice aliment nou — de la insecte comestibile la noi surse de proteine vegetale.

Ce se întâmplă la nivelul statelor membre?

Deși autorizarea se decide la nivel european, câteva state au adoptat deja poziții naționale ferme. Italia a introdus, prin Legea nr. 172/2023, o interdicție națională a producției și comercializării de alimente și furaje obținute din culturi celulare derivate din animale vertebrate, alături de interzicerea folosirii denumirilor specifice cărnii pentru produse pe bază de proteine vegetale. Măsura rămâne însă contestată din perspectiva compatibilității cu dreptul UE al pieței unice, iar alte state membre au semnalat, la rândul lor, rezerve similare, invocând protejarea patrimoniului gastronomic tradițional și a fermelor de creștere a animalelor.

Această tensiune — între dorința unor state de a proteja modelul agricol tradițional și principiul liberei circulații a mărfurilor pe piața unică europeană — rămâne, pentru moment, nerezolvată și va influența decisiv modul în care va arăta reglementarea finală.

Mit sau realitate?

Mit: Carnea cultivată se vinde deja în magazinele din UE. Realitate: Fals. Niciun produs din carne cultivată nu are, până acum, autorizare de comercializare în Uniunea Europeană. Disponibilitatea limitată există doar în alte piețe, precum Singapore, unele state din SUA sau Israel.

Mit: Uniunea Europeană a interzis carnea cultivată. Realitate: La nivel comunitar, nu există o interdicție. Doar Italia a adoptat o lege națională de interzicere, care rămâne o excepție, nu regula europeană, și a cărei compatibilitate cu legislația UE este în continuare disputată.

Mit: Dacă va fi aprobată, carnea cultivată va înlocui rapid carnea tradițională pe piață. Realitate: Chiar și în scenariul unei autorizări, costurile ridicate de producție și capacitatea limitată de fabricație la scară industrială fac improbabilă o înlocuire rapidă. Adoptarea, dacă va exista, va fi treptată și, probabil, orientată inițial spre segmente de piață specifice.

Mit: Carnea cultivată nu a fost testată suficient pentru a fi sigură. Realitate: Exact acesta este motivul pentru care nu a fost încă autorizată — orice dosar trebuie să treacă printr-o evaluare științifică riguroasă a EFSA înainte de a primi undă verde. Absența autorizării reflectă rigoarea procesului, nu o concluzie de nesiguranță.

Ce ar trebui să urmărească fermierii și procesatorii din industria cărnii?

Indiferent de ritmul în care va avansa procesul de autorizare la Bruxelles, industria tradițională a cărnii are motive să monitorizeze îndeaproape evoluțiile: rezultatul evaluării dosarului Gourmey, poziția Comisiei privind eventuale cerințe de etichetare specifică pentru produsele din carne cultivată și modul în care statele membre vor negocia un echilibru între inovație și protejarea sectorului zootehnic clasic.

Ce trebuie să reții

• Carnea cultivată nu este, în prezent, autorizată pentru comercializare în Uniunea Europeană.
• Autorizarea se face exclusiv prin procedura Novel Food, cu evaluare de siguranță realizată de EFSA.
• UE nu a interzis carnea cultivată la nivel comunitar; doar Italia are o lege națională de interzicere.
• Un produs autorizat nu ar înlocui rapid carnea convențională, din cauza costurilor și a capacității limitate de producție.
• Decizia finală va depinde atât de evaluarea științifică, cât și de echilibrul politic dintre statele membre.