E stiut: cresterea animalelor de ferma are ca scop principal asigurarea bunastarii fermierilor si populatiei. O reala legatura intre productia de lapte, perioada lactatiei si sanatatea vitelor de ferma presupune bunastarea acestora, un confort biologic minimal si atingerea performantelor genetice ale raselor animalelor. Aceasta inseamna asigurarea spatiului vital, monitorizarea factorilor de microclimat, a consumului de furaj si apa, aplicarea programelor de profilaxie.

Fermierul-manager si fermierul fals-nostalgic Exista si azi fermieri ramasi in istoria zootehniei, administratori de ferme care continua sa creada ca managementul sanatatii si a productiei animalelor poate fi aplicat fara a lua zilnic contact cu toate animalele, urmarind doar cifrele, privind productia, consumul de furaje, de apa, medicamente sau vaccinuri. Asemenea practici, frecvente in apusele complexe zootehnice de stat, conduceau la descoperirea tardiva a bolilor, de obicei dupa extinderea acestora. Daca examinam azi tehnologiile de tip industrial (prin prisma evidenta a progreselor bioeticii animale), rezulta clar necesitatea inlocuirii cu tehnologii moderne, performante, de tip intensiv, dar nu industrial. Zootehnia moderna tine seama de cerintele fiziologice ale animalelor, astfel incat sa poata fi valorificat potentialul biologic productiv al acestora, in cele mai bune conditii. Revizuirea tehnologiilor de crestere a vitelor este impusa si din considerente ce tin de siguranta alimentara. Tehnologiile vechi au sadit neincredere printre consumatorii de produse lactate, urmare a aparitiei (indeosebi in anii ‘90) de imbolnaviri, toxiinfectii alimentare, encefalopatii, intoxicatii produse de dioxina etc. Obtinerea laptelui salubru, de calitate superioara, nu impune abandonarea sistemelor intensive de crestere si exploatare a vacilor, dupa cum nici artificializarea conditiilor de crestere a acestora nu presupune nesocotirea cerintelor fiziologice bovine. Dimpotriva; cunoasterea exacta a animalelor, pentru evitarea suferintelor inutile si a pierderilor productive, deoarece realizarea de productii mari este posibila doar in conditii de sanatate productiva. Tehnologiile noi prevad excluderea unor pesticide din mediul de viata al animalelor, interdictia de folosire a hormonilor si antibioticelor ca biostimulatori de crestere, restrangerea folosirii in hrana a reziduurilor industriale si aplicarea masurilor de protectie a mediului fata de poluarea organica si biologica, prin reziduurile zootehnice rezultate de la ferme. Atingerea dezideratelor privind productia de lapte si calitatea acestuia impune fermierilor anumite corectii in mentalitate, prin eliminarea tiparelor mostenite de la industria zootehnica, in favoarea zootehniei moderne. Bunastarea lor, bunastarea noastra S-a optat pentru sintagma bunastarea animalelor pentru a desemna calitatea vietii animalelor, derivand din welfare (en). La noi, termenul de bunastare este primit cu rezerve de catre cei implicati in cresterea animalelor, traducerea fiind considerata fortata, in multe materiale specifice. Este, insa, oficial acceptat si folosit in actele normative. Aceeasi terminologie este folosita si in alte limbi din comunitatea europeana: bien-etre (fr), bienestar (sp), benessere (it). Conceptul bunastarii nu se bucura de o definitie precisa, insa cei care au studiat bunastarea animalelor au convenit ca aceasta notiune include, pe langa sanatate si protectie, confortul productiv. Bunastarea animalelor este legata, in egala masura, de conditiile de mediu, de hranire si adapare oferite de fermier, dar si de circuitul informational dintre animale si mediul lor de viata. Informatiile trebuie sa prezinte anumite caracteristici, care contribuie la reglarea vietii si a comportamentului vitelor. Insuficienta unor stimuli determina atitudini manifestate diferit; de exemplu, izolarea prelungita in spatii inchise si (mai cu seama) restranse, limitand contactul cu alte animale, poate duce la stres. Este unul dintre motivele pentru care animalele gazduite in boxe separate au neaparata nevoie de asigurarea unei comunicari vizuale si prin miros, cu suratele mentinute in acelasi adapost. Sunt la fel de daunatoare agresiunile fonice, fotonice, valorice sau antigenice. Stresul psihic poate fi determinat de anumite zgomote ce exercita efecte negative asupra sanatatii si a comportamentului, prin efecte iritative declansate de anumite caracteristici de intensitate si tarie a sunetelor. Agresiunea antigenica este efectul inhalarii de aer cu o incarcatura microbiana foarte mare, chiar daca flora este constituita din specii inofensive. In astfel de situatii, vacile suprastimulate antigenic vor produce anticorpi in exces, adeseori anticorpi fata de propriile structuri, situatie exprimata prin stres si boli de autoagresiune. In conditii de crestere intensiva a vitelor de lapte, tehnologiile trebuie adaptate la cerintele fiziologice si comportamentale ale animalelor. Tehnologiile intensive moderne le-au lasat istoriei pe cele de tip industrial, imbinand tehnica de varf cu biologia, putand fi considerate, fara rezerve, biotehnologii. Computerizarea fermelor este obligatorie pentru aplicarea lor, de-a lungul intregului flux de crestere a animalelor si de obtinere a unei productii asteptate, din punct de vedere cantitativ si calitativ. Declaratia Universala privind Bunastarea Animalelor, elaborata de catre Societatea Mondiala pentru Protectia Animalelor defineste bunastarea prin gradul in care sunt intrunite cerintele fizice, comportamentale si psihologice ale animalului. Aceeasi declaratie prezinta cele cinci principii ce trebuie asigurate concomitent, animalelor dependente de om: 1. Asigurarea accesului la hrana specifica si apa proaspata; 2. Asigurarea mediului corespunzator, incluzand adapostirea si odihna; 3. Prevenirea durerii, ranilor, diagnosticul si tratamentul bolilor; 4. Eliberarea de frica si de suferinta mentala; 5. Asigurarea spatiului, a facilitatilor, pentru exprimarea comportamentului normal. Bunastarea animalelor si productia nu se multumesc cu multProductiile animalelor domestice au avut si au o importanta aparte in Romania, indeosebi datorita conditiilor geografice favorabile. Pentru aceleasi conditii, animalele dispun de variate raspunsuri la solicitarile omului, diferente existand si in randul bovinelor, in functie de stare fiziologica, sex, rasa, varsta. Tocmai de aceea, productia de lapte este diferita, de la un exemplar la altul, acesta nefiind, insa, un motiv de a oferi conditii de trai diferite indivizilor, la ferma. Realizarea unei productii eficiente de lapte se bazeaza pe asigurarea, prin tehnologie, a tuturor cerintelor si conditiilor organismelor vii din procesul de productie, pentru a-si putea manifesta in totalitate potentialul productiv. Eventualele abateri de la optimul tehnologic sau orice compromis in bunastarea animalelor duce la reducerea productiei de lapte, scaderea rezistentei la imbolnaviri sau scaderea indicilor de reproductie. Optimizarea tehnologiei de exploatare are ca rezultat reducerea cheltuielilor directe (medicatie, asistenta veterinara, prestari de servicii, dezinfectanti, detergenti). Cele mai multe studii de comportament bovin au fost efectuate in conditii naturale sau apropiat naturale, pentru a cunoaste si a aprofunda comportamentul natural al acestor animale. In cazul exploatarii bovinelor in sisteme intensive, observatiile de comportament au un rol important in evaluarea gradului de confort tehnologic, putand sa devina un ajutor pretios in depistarea cauzelor ce conduc la plafonarea sau scaderile ocazionale ale productiei de lapte. Durata unor activitati comportamentale se exprima in valori absolute (minute din 24 de ore) si in valori relative (procentuale), cu ajutorul etogramelor. Activitatile comportamentale pot fi grupate in: - activitati zilnice (odihna, furajare, adapare, deplasare, inactivitate etc.) - activitati periodice (manifestarile vacilor in calduri); - activitati ocazionale (stabilirea ierarhiei de grup, in stabulatia libera). Respectand bunastarea si comportamentul bovin, fermierul constata, nu in ultimul rand, o crestere a venitului realizat in ferma, strans si direct legat de ridicarea productivitatii muncii si – implicit – de calitatea productiei de lapte realizate. Toate acestea, deoarece comportamentul vacilor in ferma, comportament rezultat al conditiilor de viata oferite, reprezinta manifestarea functiilor vitale in spatiul tehnologic. Rezultatul este obtinerea de productii considerabile si de calitate, in functie de specificul genetic. Productia de lapte se coreleaza cu manifestarile comportamentale ale animalelor si reflecta confortul tehnologic si bunastarea animalelor din ferma.