203
Comnform analizei, o serie de factori cumulați, dintre care putem aminti: schimbarea Politicii Agricole Comune, a unor tratate cu unele state non UE, politica Rusiei în ceea ce priveşte importul de produse agricole din spaţiul comunitar, sau tendinţele de consum din statele membre şi nu numai, vor aduce modificări de substanță în peisajul agroindustriei europene. Iată câteva puncte de reper:
Piaţa lactatelor va fi modificată masiv de liberalizarea pieţei prin desfiinţarea producţiei conform cotelor actuale, dar, mai ales, de preţurile extrem de mici de pe piaţa UE înregistrate de la începutul acestui an, accentuate în a doua parte a anului 2014. În Raport se afirmă: "Unele state membre sunt încă legate de sistemul de cote, astfel că vor fi nevoite să îşi reducă livrările în primul trimestru al anului viitor. Este cazul fermierilor din Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda,Letonia Olanda şi Polonia. Restul ţărilor vor continua să producă în funcţie de fluctuaţia preţurilor, profitând momentan de o situaţie bună pe piaţa furajelor". Făcând referire la România, în analiză se menționează: ”Producția de lapte a României va avea un impact minor pe piața europeană, în condițiile în care prețul laptelui din țările dezvoltate va fi din ce în ce mai atractiv pentru procesatori. Ca urmare, producția națională va oscila la cote minime, condiționată de fluctuațiile piețelor internaționale.” Până în 2024, producţia totală de lapte a Uniunii Europene va fi de de 170 de milioane de tone de lapte, iar productivitatea va creşte la 8.000 de kg per animal în EU-15, fiind considerabil mai mică în celelalte țări și în special în Bulgaria, care ar putea înregistra un recul serios, și în România, care nu a reușit să își modernizeze sectorul primar al Industriei laptelui.