Valurile de căldură tot mai frecvente din ultimii ani transformă stresul termic într-una dintre cele mai importante provocări pentru sectorul laptelui. Dacă până recent problema era asociată mai ales fermelor din sudul Europei, astăzi și producătorii români se confruntă cu efecte directe asupra productivității, fertilității și sănătății animalelor.

Potrivit FAO și numeroaselor studii internaționale privind impactul stresului termic asupra bovinelor de lapte, temperaturile ridicate și umiditatea excesivă determină reducerea consumului de furaje, scăderea producției de lapte și modificarea compoziției acestuia.

Când apare stresul termic?

În fermele de lapte, riscul este evaluat prin indicele temperatură-umiditate (THI). Cercetările arată că vacile în lactație încep să manifeste efecte negative atunci când THI depășește pragul de aproximativ 68. Din acel moment, organismul animalului consumă energie suplimentară pentru răcire, în detrimentul producției de lapte.

În timpul verilor caniculare, multe regiuni din România depășesc frecvent aceste praguri, mai ales în zonele de câmpie și sud-estul țării.

Pierderi de producție de până la 10%

Date publicate în 2025 în revista Science Advances, pe baza monitorizării a peste 130.000 de vaci de lapte, arată că episoadele de căldură extremă pot reduce producția de lapte cu până la 10%, iar efectele negative pot persista mai mult de zece zile după încetarea valului de căldură.

Mai mult, studiile arată că stresul termic nu afectează doar cantitatea de lapte, ci și conținutul de grăsime și proteină, parametri esențiali pentru industria procesatoare.

Impact economic direct asupra fermelor

Reducerea producției este doar una dintre consecințe. Temperaturile ridicate determină:

• scăderea consumului de hrană;
• reducerea eficienței furajării;
• probleme de reproducție;
• creșterea riscului de boli metabolice;
• costuri suplimentare pentru ventilație și răcire.

În fermele cu animale de mare productivitate, pierderile sunt adesea mai mari, deoarece aceste vaci generează mai multă căldură metabolică și sunt mai sensibile la temperaturile ridicate.

Cum se adaptează fermele moderne?

La nivel internațional, principalele măsuri recomandate includ:

• sisteme de ventilație forțată;
• ventilatoare și pulverizare de apă;
• umbrirea zonelor de odihnă;
• monitorizarea THI în timp real;
• ajustarea rațiilor furajere în perioadele caniculare.

Cu toate acestea, cercetările recente arată că nici măcar fermele care utilizează sisteme moderne de răcire nu reușesc să elimine complet efectele temperaturilor extreme.

O provocare care va crește

Un raport comun FAO–WMO avertizează că intensificarea valurilor de căldură reprezintă o amenințare majoră pentru producția agricolă și zootehnică la nivel global. Sectorul laptelui este considerat unul dintre cele mai vulnerabile, din cauza sensibilității bovinelor la temperaturile ridicate.

Pentru fermele românești, investițiile în sisteme de răcire, monitorizarea microclimatului și adaptarea managementului efectivelor nu mai reprezintă doar o opțiune tehnologică, ci o condiție pentru menținerea competitivității într-un climat tot mai imprevizibil.

Foto recomandată: imagine cu vaci Holstein într-un adăpost modern dotat cu ventilatoare industriale și sisteme de răcire prin pulverizare, în timpul unei perioade caniculare. Aceasta ilustrează direct tema articolului și soluțiile utilizate pentru combaterea stresului termic.