Etichetele actuale ale prețurilor la produsele lactate, alimente de origine animală sau vegetală nu reflectă costurile de mediu asociate producției lor, susțin economiștii de la Nature Comunications, citați de FoodNavigator. Dar dacă ar face acest lucru, care ar fi „costul adevărat” al acestor produse?

Producția alimentelor și creșterea efectului de seră

Industria agroalimentară este unul dintre principalii emisori de gaze cu efect de seră (GES). La nivel global, sistemele alimentare și agricole sunt considerate a contribui până la 30% din emisiile mondiale de GES.

Cu toate acestea, costurile de mediu generate de aceste emisii nu sunt luate în considerare în stabilirea prețurilor produselor alimentare, despre care oamenii de știință de la Universitatea din Augsburg din Germania spun că împovărează alți participanți la piață, generațiile viitoare și mediul natural.

Într-un nou studiu, cercetătorii - conduși de Tobias Gaugler de la Facultatea de Matematică, Științe Naturale și Tehnologie a universității - își propun să determine „adevăratele costuri” ale alimentelor prin cuantificarea și monetizarea emisiilor de GES din agricultură.

Diferențele de costuri externe ”deosebit de mari” între categoriile de alimente

În cercetările lor, oamenii de știință s-au concentrat doar pe producția de alimente în Germania, sugerând că metodele lor ar putea fi aplicate și în alte țări după cum este necesar.

Pentru a iniția procesul de cuantificare, cercetătorii au împărțit toate produsele alimentare în categoriile largi de produse pe bază de plante, animale sau lactate.

De acolo, au fost create subcategorii pe bază de plante: legume, fructe, cereale, culturi de rădăcini, leguminoase și oleaginoase. La animale, cercetătorii au clasificat ouăle, păsările de curte, rumegătoarele și carnea de porc, iar în produsele lactate, doar laptele. „Doar laptele este luat în considerare în produsele lactate, deoarece etapele de procesare dincolo de fermă ar fi necesare pentru a realiza alte produse lactate, cum ar fi brânza sau untul”, au explicat ei.

Rezultatele au arătat că diferențele de costuri externe sunt „deosebit de mari” între categoriile de alimente. Poate în mod surprinzător, produsele de origine animală s-au dovedit a fi asociate cu cele mai mari costuri externe „de departe”. Următorul a fost lactatele, urmate de produsele vegetale.

De asemenea, studiul a împărțit producția între practicile agricole ecologice și convenționale. În cazul produselor vegetale și lactate, metodele de producție ecologică au generat mai puține emisii decât producția convențională: o reducere cu 57% a produselor vegetale și cu 96% mai puține emisii pentru produsele lactate.

S-a constatat că alegerea sistemului agricol are cele mai mari efecte asupra producției de alimente de origine animală. „În această categorie, producția organică provoacă 150% din emisiile provenite din producția convențională”, au menționat cercetătorii, dar au subliniat că emisiile rezultate din schimbarea utilizării terenului (LUC) nu au fost încă incluse în datele și calculele de bază. Se consideră că emisiile LUC modifică „dramatic” rezultatele pentru produsele alimentare de origine animală.

Incorporarea costurilor climatice în preț

Deci, cât ar costa mai mult produsele pe bază de animale, vegetale și lactate dacă ar fi luate în considerare emisiile de mediu asociate cu producția lor?

Conform concluziilor studiului, încorporarea costurilor climatice în prețul produselor din carne ar crește etichetele de preț cu 146%. Produsele lactate ar trebui să fie cu 91% mai scumpe decât prețurile actuale, iar fructele și legumele cu 25% mai scumpe.

În comparație cu metodele de producție ecologice pentru aceleași categorii, carnea organică ar avea un preț cu 71% mai mare, iar lactatele organice cu 40% mai mare. Fructele și legumele organice ar avea un preț cu doar 6% mai mare.

„Noi înșine am fost surprinși de diferența mare dintre grupurile de alimente investigate și, în special, de prețurile greșite ale produselor alimentare pe bază de animale, în special”, a remarcat autorul principal al studiului, Tobias Gaugler.

„Dacă aceste erori de prețuri greșite ale pieței ar înceta să existe sau cel puțin să fie reduse, acest lucru ar avea, de asemenea, un impact major asupra cererii de alimente. Un aliment care devine semnificativ mai scump va fi, de asemenea, mult mai puțin solicitat ”, a adăugat coautorul studiului, Amelie Michalke.

Implicații potențiale pentru utilizarea terenului și risipa de alimente

Rezultatele sugerează că prețurile produselor de origine animală - atât carne, cât și lactate - ar trebui să crească într-o „măsură semnificativ mai mare” față de cea a produselor de origine vegetală.

Acest lucru ar putea avea implicații semnificative pentru utilizarea terenului, cercetătorii au remarcat: „Presupusul declin în consecință al consumului de produse pe bază de animale ar elibera o masă de teren enormă utilizată în prezent pentru producția de furaje”. Acestea ar permite, de asemenea, extinderea agriculturii organice, care s-a arătat în mare parte în studiu că are mai puține costuri de mediu, au adăugat ei.

Autorii studiului au menționat, de asemenea, că internalizarea costurilor externe ar duce probabil la niveluri mai scăzute de risipă alimentară - în special în gospodărie - întrucât „aprecierea pentru alimente ar crește odată cu creșterea valorii sale monetare”. „Astfel, s-ar atinge efecte pozitive suplimentare asupra eficienței și a sarcinii de mediu a producției de alimente.”