Daca ei pot, eu de ce n-as putea Atunci cand vezi ca numele firmei este Carpalat, nu ai cum sa nu banuiesti din partea proprietarului o anumita doza de patriotism. Pentru ca, daca altii au Parmalat, de ce nu ar exista si un Carpalat? Adica, daca altii au putut in tara lor, tu de ce sa nu poti la tine in tara, adaptand totul la specificul national? Cu siguranta, asa a gandit Mariana Linn atunci cand a cumparat primele hectare de teren pentru a infiinta o fabrica de procesare a laptelui. Desigur, ar fi ridicol sa comparam Parmalat, cu Carpalat, dar asta daca ne gandim la dimensiuni, cifre de afaceri, notorietate, volum de vanzari si multe altele care tin de marketing. Dar, daca ne gandim la calitate, s-ar putea sa avem surprize, iar ele ar fi contabilizate in dreptul doamnei Linn Absolventa a unui liceu sanitar si, mai apoi, a Facultatii de ªtiinte Economice, Mariana Linn a ajuns sa lucreze in Elvetia pentru trustul Siemens ca Bussines Controller. Acolo, de fapt, a invatat ce e aceea o afacere, cum se tine ea, dar, mai ales, acolo a deprins gandirea economica a unui capitalist veritabil. Plus, inca un lucru: Atunci cand eram libera sambata si duminica, mergeam si lucram gratis in fabricute artizanale de preparate din lapte. Chiar asa, nu ceream niciun ban. Dar doream sa invat totul despre lapte si despre branzeturi, pentru ca, inca de atunci, doream sa ma intorc in tara si sa imi infiintez propria fabrica de lapte, ne spune Mariana Linn. Dupa ceva timp, a trecut la treaba. Recunoaste. La Siemens a castigat un salariu foarte, foarte bun. A economisit banii, iar in 2003, a cumparat niste grajduri darapanate ale fostului CAP si ceva mai mult de doua hectare de teren in satul Mandra, de langa Sibiu. Acolo avea sa infiinteze SC Carpalat SRL. Pana la urma, ce a determinat-o sa faca acest pas? Tot ea ne raspunde: Am avut ambitia de a reusi la mine in tara. Nicio clipa nu m-am gandit sa raman in Elvetia, desi puteam sa o fac. Tot timpul nu am avut altceva in minte decat sa traiesc aici, printre ai mei Un radiestezist si de restul, bani Dupa infiintarea societatii nu a mai stat prea mult in Tara Cantoanelor. S-a intors in tara pentru a-si dezvolta afacerea. Inainte de asta, insa, trebuia sa gaseasca sursa de apa necesara viitoarei fabrici. Desi a platit studii de specialitate, geologii nu au putut evidentia nicio sursa in perimetrul aflat in proprietatea proaspetei firme. Atunci, si-a adus aminte ca, in Elvetia fiind, a vazut un reportaj despre un radiestezist. A luat legatura cu postul de televiziune, a cautat persoana in cauza, i-a platit avionul, iar cand acesta a venit cu ansa, cand a trasat pe pamant o cruce si cand a spus: Forati aici, muncitorii au pufnit in ras. Dar cand au dat de apa, au ramas uluiti ªi inca: a doua zi, radiestezistul elvetian i-a mai gasit inca o sursa de apa, de rezerva, uluind din nou muncitorii romani. De abia din acel moment, Mariana Linn putea sa intocmeasca proiectul fabricii la care visa. In 2005, dupa renovarea vechiului grajd si dupa multe amenajari, la Carpalat se faceau primele investitii in utilaje. Beneficiind de un fond SAPARD in valoare de 200.000 de euro, plus inca 200.000 de euro investiti de ea, personal, Mariana Linn si-a dotat unitatea de procesare cu tot ce avea nevoie, toate utilajele fiind de ultima generatie. Concomitent, si-a asigurat sursele de aprovizionare, incheind contracte cu 15 ferme de vaci cu lapte din judetul Sibiu. Invatand bine lectia elvetienilor, a avut grija ca laptele colectat sa fie de cea mai buna calitate, conform normelor Uniunii Europene. La randul ei, fabrica are luate toate acreditarile care certifica alinierea productiei la standardele intercomunitare, inclusiv celebra stampila ovala. Fara retailIn ciuda dificultatilor, activitatea Carpalat a crescut continuu. In momentul de fata, colecteaza si proceseaza cca 8.000 de litri de lapte pe zi. La fabrica de la Mandra se produc: lapte de consum, iaurturi in diferite sortimente, sana, lapte batut, chefir, branza de vaci, telemea, smantana, frisca, unt si branza de burduf. Dintre acestea, Mariana Linn se mandreste cel mai mult cu smantana si frisca, produse care acopera 65% din volumul total de procesare, lucru oarecum de mirare daca ne gandim ca majoritatea producatorilor pun accentul pe laptele pentru consum. Unitatea beneficiaza de propriul parc auto, adaptat conform standardelor de transport al produselor lactate si de propria retea de distributie. In patrimoniul SC Carpalat SRL, se afla opt magazine, toate in Sibiu, iar o parte din productie este utilizata in doua cofetarii nou infiintate in zona medievala a orasului de pe Cibin. Datorita calitatii deosebite a produselor, Carpalat a fost aleasa prin licitatie sa aprovizioneaze spitalele, caminele de batrani si gradinitele orasului, iar 10% din productie este exportata in Italia. Sunt adepta patimasa a produselor alimentare curate. Tot ce facem aici este natural, fara aditivi, fara nimic altceva decat lapte. Poate, si ca urmare a ascendentei helvete, colaborarea cu marile lanturi de distributie nu a functionat prea bine. Pana in aceasta vara, produsele Carpalat au fost listate in cateva hypermarketuri, dar Mariana Linn ne-a declarat ca nu mai accepta niciun contract cu retailistii. Nu e rentabil, ne-a asigurat ea. Prea mici pentru cei mari, prea mari pentru cei mici Am intrebat-o pe doamna Linn cum isi vede afacerea peste cativa ani, la ce nivel de dezvoltare ar dori sa ajunga? Nu stiu, a raspuns ea, nu m-am gandit la asta. Eu, pur si simplu am muncit fara sa ma gandesc unde voi ajunge. ªtiu ca anul trecut am avut o cifra de afaceri de peste 1,5 milioane de euro, in crestere fata de anii trecuti si cred ca acesta este drumul meu. Vedeti, Carpalat e prea mica pentru cei mari si prea mare pentru cei mici. Ne-am stabilizat propria piata pe care o stapanim foarte bine si in care suntem foarte bine asezati. Apoi, stiti una dintre regulile occidentalului: de ce sa schimbi ceva care merge bine? Daca as dori o alta dimensiune a afacerii ar insemna sa aduc lapte din import, dar nu vreau asa ceva Eu vreau lapte romanesc in produsele mele romanesti Noi credem ca are dreptate. De fapt, prin ceea ce face, Mariana Linn ofera o posibila solutie de salvare a micilor procesatori romani. Pe o piata in care jocurile sunt facute de multinationale, micul procesator nu are decat posibilitatea de a-si crea propria piata paralela, pe plan local. Modelul nu este neaparat elvetian. Astfel de unitati de procesare sunt cu zecile de mii in Uniunea Europeana si ele functioneaza foarte bine, alaturi de mamutii industriei lactatelor. Asadar, de ce nu ar merge Carpalat, langa Parmalat? Iata ca merge si inca foarte bine