Noțiunea de „aliment minim procesat” apare frecvent în discuțiile publice, însă sensul său tehnic este adesea confuzat cu ideea de „natural” sau „fără aditivi”. În evaluările de risc și în documentele de reglementare, instituțiile europene fac distincție între siguranța alimentară, gradul de procesare și rolul tehnologic al intervențiilor. EFSA analizează în principal siguranța ingredientelor și a proceselor, iar clasificările privind gradul de procesare sunt preluate în multe analize de politici publice din sistemul OMS/FAO, prin schema cunoscută sub numele de clasificarea NOVA.

În acest cadru, „alimente minim procesate” sunt produse care au suferit doar operațiuni de bază, precum spălare, curățare, tăiere, refrigerare, congelare, pasteurizare simplă sau ambalare în atmosferă controlată, fără a li se modifica semnificativ structura sau compoziția nutrițională. Exemplele includ laptele pasteurizat fără adaosuri, carnea refrigerată sau congelată fără marinare, legumele proaspete ambalate și iaurtul simplu cu culturi lactice, fără ingrediente suplimentare cu rol tehnologic complex. Procesele sunt necesare pentru siguranță și stabilitate, nu pentru transformarea profundă a produsului.

Diferența dintre „minim procesat” și „procesat” apare atunci când se introduc ingrediente și procedee care schimbă substanțial matricea alimentară: adaosuri de zaharuri, grăsimi, amidon modificat, emulsifianți sau arome. OMS și FAO subliniază că interesul pentru alimente minim procesate este legat de recomandările nutriționale care promovează modele alimentare bazate pe produse cât mai apropiate de forma lor inițială, corelate cu un aport mai scăzut de sare, zahăr și grăsimi saturate.

Pentru industrie, utilizarea corectă a termenilor devine esențială. Etichetele și comunicarea comercială trebuie să fie aliniate cu reglementările europene privind informarea consumatorilor, evitând afirmațiile care pot induce în eroare. Operatorii care doresc să comunice „minim procesat” trebuie să poată demonstra, prin descrierea procesului tehnologic și a listei de ingrediente, că intervențiile sunt limitate la siguranță și conservare, fără reformulări complexe.

În 2025, clarificarea acestor concepte reprezintă o zonă-cheie de dialog între industrie, autorități și consumatori, într-un context în care cererea pentru produse simple, sigure și ușor de înțeles este în creștere.

(Foto: Freepik)