Modul şi condiţiile în care se desfăşoară fătarea (parturiţia) influenţează atât starea de sănătate a vacii, cât şi pe aceea a nou-născutului. Organizarea fătării la vaci şi juninci presupune asigurarea unor condiţii optime pentru desfăşurarea fătării (prin amenajarea unor spaţii cu particularităţi constructive şi funcţionale specifice) şi pregătirea vacilor în vederea fătării.   Pregătirea maternităţii   În fermele cu efective mari de vaci, fătările se desfăşoară într-un adăpost special destinat, respectiv în maternitate. În cazul adoptării sistemului de programare eşalonată a fătărilor, maternitatea trebuie să aibă o capacitate ce reprezintă 8-10% din efectivul de vaci. Este recomandabil ca acest adăpost să fie împărţit în minimum 3 compartimente (fiecare având 8-16 locuri), astfel încât să poată fi aplicat principiul (de)populării totale.   Înaintea populării, fiecare compartiment al maternităţii va fi supus unei riguroase acţiuni de igienizare (curăţire mecanică, dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie), urmată de un repaus biologic de 3-5 zile. Amenajarea interioară se face în funcţie de sistemul de întreţinere practicat:   -         întreţinerea legată, când vacile sunt dispuse pe două rânduri (crupă la crupă); -         întreţinerea liberă, când în compartimentul maternal sunt amenajate boxe.   Atât în cazul întreţinerii legate cât şi în cazul întreţinerii în boxe, se folosesc paie uscate şi curate pentru aşternut, în strat gros. În compartimentul pentru maternitate se impune asigurarea următoarelor condiţii de microclimat: o temperatură de 12-16 grade Celsius, umiditatea relativă a aerului de 65-75%, iar viteza curenţilor de aer va fi de 0,1-0,3 m/s. În vederea menţinerii acestor parametri de microclimat, instalaţia de alimentare cu apă, sistemul de canalizare şi cel de ventilaţie trebuie să funcţioneze în bune condiţii.   Supravegherea vacilor şi junincilor înaintea fătării Vacile şi junincile gestante sunt introduse în maternitate cu 10-15 zile înaintea fătării. Anterior introducerii în maternitate, vacilor li se va efectua o riguroasă igienă corporală. Astfel, trenul posterior se va spăla cu apă caldă, iar vulva şi zonele învecinate se vor spăla şi dezinfecta cu o soluţie călduţă de hipermanganat de potasiu 0,1%.   Primele semne ale apropierii fătării apar cu 8-10 zile înainte de fătare. Astfel, se constată relaxarea ligamentelor sacro-iliace, sacrumul se înfundă uşor în cavitatea pelvină, coada îşi pierde rigiditatea. Cu 2-4 zile înaintea fătării, vulva se tumefiază, la comisura inferioară apărând o secreţie filantă de culoare alb-gălbuie, mucoasa vaginală devine roşie, glanda mamară se dezvoltă considerabil, mameloanele devin turgescente. Cu 2-4 ore înainte de fătare, vaca devine neliniştită, se culcă şi se scoală des, priveşte spre flanc şi urinează frecvent, în cantităţi mici.   Personalul îngrijitor din maternitate supraveghează vacile, atât pe timpul zilei, cât şi noaptea. La apariţia semnelor ce preced fătarea, îngrijitorul spală şi dezinfectează trenul posterior al vacii, schimbă aşternutul, dezleagă (dacă este cazul) vaca de la stand şi pregăteşte materialele necesare asistenţei fătării: apă caldă, pânză curată de sac, foarfeci, substanţe dezinfectante (alcool, tinctură de iod) şi frânghiuţă.   În condiţii normale, fătarea durează 30-60 minute, este spontană, nu necesită intervenţia îngrijitorului, vaca fiind supravegheată de la distanţă. În cazul fătărilor distocice, se solicită intervenţia medicului veterinar. Cauzele care determină apariţia fătărilor distocice sunt: -         maternale (torsiuni sau rupturi uterine); -         stare necorespunzătoare de întreţinere a vacii; -         debilitate; -         aria pelvină insuficient dezvoltată; -         carenţe minerale (îndeosebi Ca); -         cauze fetale (masă şi dimensiuni corporale mari, afecţiuni congenitale, poziţia anormală a fătului).