Riscurile asociate consumului de lapte crud trebuie să fie mai bine comunicate consumatorilor a recomandat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

  O opinie științifică emisă de Grupul privind riscurile biologice (BIOHAZ) din cadrul EFSA a subliniat ”legătura clară” între consumul de lapte nepasteurizat și o listă lungă de boli cu ”consecințe potențiale severe pentru sănătate, la unii pacienți individuali”. BIOHAZ a fost însărcinat de către EFSA cu identificarea principalelor pericole microbiologice asociate consumului de lapte crud de la vaci, oi, capre, cai, măgari și cămile. Campylobacter, Salmonella, Shiga toxină produsă de Escherichia coli (STEC), Brucella melitensis, Mycobacterium bovis, precum și virusul encefalitei răspândit de căpușe (TBEV) au fost identificate de către grupul BIOHAZ ca ”pericolele principale”. Un total de 27 de focare ce implică laptele crud au fost raportate în UE între 2007 și 2012, laptele de vacă înregistrând 23 de cazuri și laptele de capră restul patru cazuri. Dintre acestea, 21 au fost atribuite Campylobacter, unul lui Salmonella typhimurium, două lui STEC, și trei lui TBEV. Pe baza acestor constatări, detaliate într-un document de 95 de pagini publicat ieri, grupul BIOHAZ a recomandat ”îmbunătățirea comunicării riscului către consumatori”. ”Este nevoie de o comunicare mai bună a riscurilor pentru consumatori, în special în cazul populațiilor cu risc deosebit  cu privire la pericolele și metodele de control asociate consumului de lapte crud”, a menționat acesta. Vânzarea de lapte crud pentru consumul uman este permisă în Uniunea Europeană (UE), dar statele membre pot stabili norme naționale pentru a interzice sau a restricționa comercializarea produsului nepasteurizat. Unele state membre ale UE, printre care Germania, Franța, Olanda, Belgia, Danemarca, Italia, Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord permit restricționarea vânzărilor către consumatori. Vânzările de lapte crud, în special în cazul celui provenit de la vaci, sunt, de asemenea, permise prin automate în unele state membre ale UE, inclusiv în Italia, Slovacia, Austria, Franța, Republica Cehă și Lituania. Grupul BIOHAZ a fost însărcinat nu numai cu identificarea principalelor pericole microbiologice și de risc pentru sănătatea publică care decurge din consumul de lapte crud, ci și cu evaluarea riscurilor suplimentare legate de vânzarea de lapte crud prin automate și prin intermediul internetului. Acesta a concluzionat că ”modificarea temperaturii” de-a lungul lanțului de aprovizionare ar putea conduce la ”multiplicarea” unor agenți patogeni. ”Temperatura laptelui crud în automate este, în general, menținută sub 4˚C și prin urmare modificările temperaturii laptelui sunt mult mai probabile să apară între fermă și automatul de vânzări și între automatul de vânzări și punctul unde are loc consumul”, a spus acesta. Deși a admis că ”nu există date cu privire la controlul temperaturii sau al modificărilor microbiologice” pentru laptele crud vândut on-line, grupul BIOHAZ a spus că ”temperatura trebuie să fie controlată și corect menținută pe parcursul tuturor etapelor parcurse de la fermă la consumator”.   Riscurile sunt mai mari decât beneficiile Pe baza avizului științific, Autoritatea pentru Siguranța Alimentară din Irlanda (MSP) a reiterat ”recomandarea pentru consumatori de a nu bea lapte crud, având în vedere riscurile potențiale implicate”. “Suntem îngrijorați cu privire la riscurile implicate, legate de siguranța alimentară și în special cu privire la riscurile la adresa sănătății sugarilor, copiilor, persoanelor în vârstă, femeilor însărcinate și a celor cu imunitate scăzută. ”Studiile arată că aceste grupuri de oameni sunt cele mai amenințate de a se îmbolnăvi ca urmare a consumului de lapte crud și de a suferi cele mai severe simptome”, a declarat profesorul Alan Reilly, CEO, MSP. ”Nu există nici o justificare pentru susținerea consumului de lapte crud ca fiind o metodă de îmbunătățire a sistemul nostru imunitar. Riscurile depășesc cu mult orice beneficii”, a adăugat Reilly.