Schimbările climatice nu mai reprezintă doar o preocupare legată de mediu, ci au devenit un factor economic cu impact direct asupra competitivității industriei agroalimentare. Valurile de căldură tot mai frecvente, perioadele prelungite de secetă și fenomenele meteorologice extreme afectează productivitatea fermelor, cresc costurile de producție și pun presiune asupra întregului lanț alimentar, de la producătorul de furaje până la procesator și retailer.

Pentru sectorul cărnii și al laptelui, efectele sunt deja vizibile și cuantificabile.

Căldura reduce producția înainte de a afecta animalele

Una dintre cele mai costisitoare consecințe ale temperaturilor ridicate este stresul termic (heat stress). Atunci când indicele temperatură-umiditate (THI) depășește pragul de aproximativ 68–72, vacile de lapte încep să consume mai puține furaje, iar organismul lor își concentrează energia pe reglarea temperaturii corporale, în detrimentul producției.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și cercetărilor publicate de Universitatea din Wisconsin, producția de lapte poate scădea cu 10–25% în timpul episoadelor severe de caniculă, iar în fermele fără sisteme eficiente de răcire pierderile pot fi și mai mari.

În plus, stresul termic reduce fertilitatea, crește riscul de mastită și afectează sănătatea animalelor, ceea ce determină costuri suplimentare cu tratamentele veterinare și înlocuirea efectivelor.

Furajele devin mai scumpe

Schimbările climatice afectează și producția vegetală. Seceta reduce randamentul culturilor de porumb, lucernă și alte plante furajere, iar oferta mai mică se traduce prin prețuri mai ridicate.

În fermele de bovine, porcine și păsări, furajele reprezintă între 50 și 70% din costul total de producție, ceea ce înseamnă că orice creștere a prețului cerealelor influențează direct costul unui kilogram de carne sau al unui litru de lapte.

În ultimii ani, perioadele repetate de secetă din Europa Centrală și de Est au demonstrat cât de vulnerabil este sectorul zootehnic la variațiile climatice, în special în regiunile dependente de producția locală de furaje.

Facturile cresc odată cu temperatura

Temperaturile extreme generează și un consum mai mare de energie.

Fermele investesc în sisteme de ventilație, ventilatoare industriale, perdele de apă și echipamente de răcire pentru adăposturi, în timp ce fabricile de lapte și abatoarele utilizează instalații frigorifice la capacitate maximă pentru a menține siguranța alimentară.

Într-un context în care energia reprezintă deja unul dintre cele mai importante costuri operaționale ale procesatorilor, fiecare perioadă de caniculă înseamnă cheltuieli suplimentare și o presiune mai mare asupra marjelor de profit.

Pierderi de miliarde la nivel european

Evaluările Comisiei Europene și ale Agenției Europene de Mediu arată că fenomenele meteorologice extreme produc anual pierderi economice de miliarde de euro în agricultură, iar frecvența acestora este în creștere.

România se află printre statele membre cele mai expuse riscului de secetă și temperaturi extreme, ceea ce amplifică vulnerabilitatea fermelor și a industriei de procesare.

Deși nu există încă o estimare oficială privind pierderile totale ale sectorului românesc al cărnii și laptelui, specialiștii avertizează că efectele cumulate – reducerea producției, creșterea costurilor cu furajele, energia și apa – pot diminua semnificativ rentabilitatea exploatațiilor.

Adaptarea devine o investiție, nu o opțiune

În fața acestor provocări, tot mai multe ferme și unități de procesare investesc în soluții pentru limitarea impactului climatic.

Sistemele moderne de ventilație și răcire, monitorizarea digitală a confortului animalelor, irigațiile pentru culturile furajere, producerea energiei din surse regenerabile și utilizarea inteligenței artificiale pentru optimizarea consumurilor sunt doar câteva dintre tehnologiile care contribuie la creșterea rezilienței.

În paralel, instituțiile financiare și programele europene acordă o atenție tot mai mare proiectelor care reduc consumul de resurse și cresc adaptabilitatea fermelor la schimbările climatice.

Viitorul industriei depinde de capacitatea de adaptare

Schimbările climatice nu mai reprezintă un risc ipotetic, ci o realitate economică. Pentru industria cărnii și a laptelui, costurile generate de temperaturile extreme nu se limitează la o producție mai mică sau la facturi mai mari. Ele influențează competitivitatea, securitatea aprovizionării și capacitatea companiilor de a investi pe termen lung.

În următorii ani, diferența dintre fermele și procesatorii care vor performa și cei care vor întâmpina dificultăți nu va fi dată doar de dimensiunea afacerii, ci și de viteza cu care vor adopta soluții capabile să transforme adaptarea la schimbările climatice într-un avantaj competitiv.