Deși creșterea porcilor în gospodării rămâne o practică tradițională în România, autoritățile sanitar-veterinare și specialiștii din sectorul cărnii de porc trag semnale de alarmă cu privire la riscurile implicite ale acestei forme de creștere, în contextul evoluției pestei porcine africane (PPA), care continuă să afecteze teritoriul național.

În cadrul unei ediții recente a emisiunii „Agricultura Modernă”, medicul veterinar Adrian Balaban, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), a subliniat necesitatea unei abordări pragmatice și adaptate pentru controlul bolii, fără recurs la interdicții generale, dar cu accent pe biosecuritate individuală și trasabilitate în fiecare exploatație non-comercială.

„Nu putem vorbi de eradicare fără respectarea regulilor în fiecare gospodărie. Aici este rolul medicilor veterinari concesionari și zonali – munca de teren este esențială. Gospodăriile sunt puncte sensibile, iar lipsa de conformare poate compromite întreaga strategie sanitară a țării”, a declarat dr. Balaban.

Situația epidemiologică: peste 300 de focare active

Potrivit datelor ANSVSA din iulie 2025, peste 300 de focare de PPA erau active în România, majoritatea în exploatații non-comerciale. Transmiterea virusului are loc, în principal, prin: contactul direct cu animale infectate, hrană contaminată (rămășițe, resturi alimentare), echipamente nedezinfectate, mișcarea necontrolată a porcilor între gospodării.

Conform APCPR, peste 70% dintre cazurile din ultimul an au avut ca punct de plecare gospodăriile individuale, unde nu sunt implementate proceduri minime de biosecuritate (zone tampon, dezinfecție, echipamente dedicate, carantină de intrare/ieșire).

Comerțul ilegal – vector major de transmitere

Un alt aspect critic identificat de specialiști este legat de comercializarea ilegală a porcilor de către intermediari sau samsari care ocolesc orice formă de control sanitar-veterinar.

„Acești comercianți nu respectă niciun protocol. Vehiculează boala dintr-un sat în altul, reduc prețul doar ca să vândă porcul, apoi se spală pe mâini. Este nevoie de intervenție legislativă fermă – cu sancțiuni reale și confiscări acolo unde se constată încălcări flagrante ale normelor”, avertizează Balaban.

Soluții tehnice propuse:

- Aplicarea obligatorie a unui set minim de reguli de biosecuritate pentru toate exploatațiile familiale: adăposturi închise, control acces, dezinfecție, echipamente dedicate, interdicția hrănirii cu resturi.

- Trasabilitate minimă pentru mișcările animalelor – prin notificare la medicul veterinar și utilizarea unor instrumente precum registrul de mișcare și documentul de însoțire (FIȚA).

- Campanii de conștientizare susținute de către ANSVSA, DSVSA județene și administrațiile locale.

- Stimulente financiare și programe de formare pentru gospodarii care doresc să se organizeze în forme legale de producție (PFA, cooperativă, societate comercială).

Legalitatea și responsabilitatea în comercializare

Conform legislației actuale, creșterea porcilor pentru consum propriu este permisă, dar vânzarea cărnii sau a animalelor este interzisă fără forme legale. Comercializarea porcului viu sau a produselor rezultate se poate face doar în condițiile de autorizare sanitar-veterinară și fiscală prevăzute de legislația națională (Legea 205/2004 privind protecția animalelor, OG 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor).

Concluzie: Biosecuritatea nu e opțională

Creșterea porcilor în gospodărie este o realitate economică și socială în multe zone ale României, dar nu mai poate funcționa în afara regulilor. Pesta porcină africană este o amenințare care nu va dispărea de la sine, iar perpetuarea practicilor informale și a comerțului ilegal va prelungi criza sanitar-veterinară, cu costuri mari pentru toată industria cărnii de porc – de la fermier la consumator.

(Foto: Freepik)