In ciuda protestelor, fermierilor care au avut loc in a doua decada a lunii iulie a acestui an, Comisia Europeana a respins cererea mai multor state membre, in frunte cu Polonia si Estonia de a sprijini producatorii de lapte afectati de scaderea pretului laptelui. Actiunea celor doua tari est-europene prin care s-a cerut luarea urgenta a unor masuri precum revenirea la acordarea de subventii pentru exportul de lapte, in scopul evitarii unei crize a pietei laptelui precum cea din 2009, s-a bucurat, conform unor surse diplomatice si de sprijinul unor state precum Belgia, Ungaria, Portugalia si Slovenia. Marea Britanie si Germania s-au opus insa oricarei forme de interventie, argumentand ca problemele pietei laptelui nu sunt de natura conjuncturala, ci structurala. Ciolos nu considera ca ar fi nevoie de aplicarea masurilor folosite in 2009 Comisarul european pe agricultura, Dacian Ciolos a explicat refuzul UE, prin aceea ca astfel de masuri nu s-ar justifica la acest moment, in conditiile in care exportatorii beneficiaza oricum de scaderea euro de pe piata valutara internationala. Ciolos a aratat, de asemenea, ca marirea productiei de lapte in Uniunea Europeana cu 3%, de la inceputul lui 2012, considerat ca principal factor al scaderii preturilor, se inscrie intr-un trend global, cresteri ale productiei inregistrandu-se si in alte regiuni mari producatoare de lapte - Noua Zeelanda (+9,9%) si Australia (+5,5%) - si de aceea este necesar ca in urmatoarele luni, Comisia Europeana sa fie atenta la evolutia pretului laptelui. Totusi, pretul mediu al laptelui la poarta fermei – 31,6 eurocenti/litru (conform datelor Eurostat pentru luna mai 2012)- ramane cu 30% peste cel inregistrat pentru anul de criza 2009. Cu ochii pe costurile de productie Organizatiile europene ale producatorilor si procesatorilor din industria laptelui considera insa ca situatia de pe piata laptelui, din prezent este la fel de grava ca aceea din anii 2008-2009. Pretul laptelui a scazut pana la un nivel ingrijorator, in conditiile in care costurile de productie sunt mult mai mari acum, comparativ cu anii 2008-2009, arata oficialii Consiliului European al Laptelui (European Milk Board), completand ca, din pacate, previziunile lor pesimiste s-au indeplinit. In Italia, de exemplu, unde contractele pentru livrarea laptelui au expirat la sfarsitul lunii martie, piata a intrat in colaps, pretul laptelui coborand sub nivelul de 30 de eurocenti/litru. Fermierii au fost nevoiti in aceste conditii sa incheie cu procesatorii, contracte de livrare a laptelui pentru anul 2012 la preturi cu circa 15% mai mici comparativ cu 2011, cand pretul mediu la poarta fermei pentru laptele de baut sau cel folosit la fabricarea cremei de branza era in medie de circa 40-41 eurocenti/litru. In Olanda, situatia este si mai dramatica, in conditiile in care existand o criza de supraproductie, fermierilor le este aproape imposibil sa-si vanda marfa. Pretul laptelui a scazut astfel, pe piata libera pana la 21-24 eurocenti/litru, ceea ce reprezinta mai putin cu circa 10-12 eurocenti/litru fata de pretul platit in sistemul cooperativelor. Iar trendul descrescator al pretului laptelui nu pare sa se fi oprit din evolutie. Situatia este similara si pentru alte tari europene, pretul laptelui coborand sub nivelul de 30 de eurocenti/litru. Astfel, pretul mediu al laptelui de vaca, platit la poarta fermei a scazut in Franta de la 31-32 eurocenti/litru in martie 2012, la 28 eurocenti / litru in aprilie 2012; in Belgia de la 28-29 eurocenti/litru in martie 2012 la 25 eurocenti/litru in aprilie. In Germania, pretul mediu al laptelui de vaca, platit la poarta fermei, a scazut doar foarte usor, situandu-se in continuare la 31-32 eurocenti/litru. In Irlanda, in luna aprilie pretul mediu al laptelui de vaca la poarta fermei s-a redus cu 3 eurocenti/litru, ajungand la valoarea de 31 eurocenti/litru, iar pentru perioada urmatoare semnalele erau acelea ale continuarii acestui trend. In acelasi timp, in multe state europene, scaderea pretului mediu al laptelui, platit la poarta fermei a fost insotita de cresterea costurilor de productie. In Italia, spre exemplu, pretul energiei electrice si al carburantilor a crescut cu 20%. Soia, un component de baza al furajelor pentru animale, s-a vandut si ea la preturi cu 22% mai mari. Iar rezultatul s-a concretizat intr-o marire a costurilor pentru producerea unui litru de lapte cu 45%. Conform unor studii recente, in Irlanda, costurile de productie au crescut cu sase eurocenti pe litru de lapte intre anii 2006 si 2011. In Germania, de asemenea, costurile de productie ale litrului de lapte s-au marit cu circa cinci eurocenti din 2009 si pana in prezent. Oficialii Consiliului European al Laptelui considera ca masurile Comisiei Europene care au ca finalitate renuntarea la cota de lapte incepand cu anul 2015 s-au transformat dintr-o aterizare usoara (soft landing) intr-o prabusire (crash landing). Exista insa si semne de imbunatatire a situatiei, mai ales daca se va actiona rapid, cred acestia: Totusi, recentul raport cu privire la viitoarea organizare a politicii europene din domeniul agricol, raport prezentat Parlamentului European de catre unul dintre membrii acestuia, Michel Dantin, precum si reactiile parlamentarilor ofera speranta. Raportul contine o serie de propuneri importante cum ar fi introducerea unui mecanism de actiune pe timp de criza ce presupune masuri de limitare a productiei de lapte sau masuri si instrumente de monitorizare si control al pretului alimentelor. Aceste lucruri arata ca eforturile imense depuse de Consiliul European al Laptelui, in timpul care s-a scurs de la criza din 2008-2009 a dat roade. Ceea ce avem de facut in continuare este de a nu slabi presiunea si de a ne uni fortele.. Totodata, cei din Consiliul European al Laptelui atrag atentia ca: Monitorizarea pretului laptelui nu este indeajuns, ca unica masura de reglare a pietei. La momentul actual mult mai potrivit ar fi ca cei din Comisia Europeana sa-si indrepte atentia asupra monitorizarii profiturilor (raportului cost-venituri) din domeniu.. Analistii economici vest-europeni se asteapta ca volatilitatea preturilor produselor agricole sa se mentina ridicata si pe viitor, depinzand in mare masura de interactiunea dintre cerere si oferta in contextul modificarilor climatice, de politicile comerciale si de influenta acestora asupra mecanismului de transmitere a evolutiei preturilor in context mondial si national, precum si de reactia guvernelor nationale (spre exemplu, in timpul crizei din 2009, Franta i-a ajutat pe propriii producatori de lapte cu subventii importante – circa 700 de milioane de euro). Dureri de cap mai mari pentru fermierii romani In Romania, problemele sunt aceleasi ca si in alte tari din Uniunea Europeana. In ultimii trei ani, pretul laptelui a ramas aproximativ acelasi. Litrul de lapte la poarta fermei este 1,3-1,4 lei. E acelasi pret ca si in urma cu trei ani. Dar exista si colectori care platesc pentru litrul de lapte 1 leu sau chiar mai putin, explica Costel Caras. La un nivel al pretului de circa 1,3-1,4 lei pe litru, laptele romanesc era platit la inceputul anului cu circa 30-32 de eurocenti/litru (e vorba de laptele conform din punct de vedere microbiologic, cu un continut de grasime de minimum 3,2% si un continut de proteina de 3,7%, in medie), valoare foarte apropiata de cea oferita producatorilor din UE (aproximativ 90% din valoarea pretului mediu oferit fermierilor vest-europeni). Scaderea leului in raport cu euro la un nivel de 4,5 lei/EUR face ca pretul laptelui sa ajunga sub pragul de 30 de eurocenti/litru (28-29 eurocenti/litru). In schimb, fata de 2010, in 2011, costurile cu furajarea animalelor au crescut cu circa 40%. Iar aceste costuri au o pondere de peste doua treimi in totalul cheltuielilor legate de producerea laptelui. Cheltuielile sunt mai mari, in principal din cauza pretului porumbului, care a explodat. La bovine costurile cu intretinerea animalelor au crescut cu 40%, arata Costel Caras, presedinte executiv al Asociatiei Holstein RO. De asemenea, comparativ cu 2010, in 2011, taratele s-au scumpit cu aproximativ 15%, iar sroturile de floarea-soarelui au inregistrat o crestere si mai mare a pretului , de circa 20-25% la suta in acelasi interval de timp. Totusi, urmare a faptului ca multe din fermele mijlocii si mari din Romania isi produc furajele in regie proprie, aceasta crestere a putut fi tinuta sub control. Alta este insa situatia in fermele mici, cu un numar de 5-10 capete de animale, a carei supravietuire a putut fi posibila doar prin cresterea pretului de vanzare, crestere care s-a putut face pe fondul livrarii laptelui direct catre consumator si al scaderii numarului de crescatori de animale (si implicit al scaderii numarului de animale). ªi totusi fermierii romani trebuie sa faca fata si altor catorva probleme in plus, fata de colegii lor europeni. Astfel, daca in majoritatea statelor din UE pretul motorinei este subventionat in proportie de 50%, in Romania acest stimulent fiscal lipseste. Iar in ultimii trei ani, in Romania, pretul motorinei aproape s-a dublat. Pe de alta parte, faptul ca in Romania nu exista un TVA redus la alimentele de baza, precum in alte state europene, are impact asupra volumului de lapte si produse din lapte cerute de consumatorul roman. Pretul furajelor va creste iar Revenind la evolutia pretului laptelui la nivel european, putem spune ca prognozele de la sfarsitul anului trecut, care aratau o evolutie in scadere a pretului laptelui s-au confirmat pentru prima parte a anului 2012. Totusi, ca urmare a conditiilor climatice din mai multe zone ale lumii (de exemplu, seceta prelungita din SUA) si care au diminuat productia de furaje, s-ar putea sa vedem o crestere a pretului la lapte, evolutie care ar putea sa aiba loc insa abia catre sfarsitul acestui an.