Sectorul lactat românesc traversează una dintre cele mai grave perioade din ultimii ani, prins între supraproducția europeană, importuri masive și o foarfecă de prețuri care amenință să scoată din piață mii de ferme.

Prețul laptelui: sub costul de producție

Tabloul este sumbru și se agravează pe zi ce trece. Scăderea accentuată a prețurilor, presiunea tot mai mare a importurilor și absența unor mecanisme eficiente de protecție afectează direct viabilitatea fermelor locale. Cifrele vorbesc de la sine: unii procesatori oferă fermierilor 1,5 lei pe litru, iar crescătorilor mai mici li s-a propus chiar 1,2 lei pe litru — în condițiile în care la raft nu găsim lapte sub 8,5 lei, iar producerea unui litru costă fermierul român mult peste 2 lei.

Laptele spot, cel tranzacționat pe piața liberă fără contract stabil, a ajuns la niveluri catastrofale — în jur de 1,1–1,25 lei pe litru, potrivit declarațiilor reprezentanților din sector.

Excluderea fermierilor mici

Una dintre consecințele directe ale crizei este marginalizarea producătorilor de dimensiuni reduse. Procesatorii au început să renunțe la colectarea laptelui de la fermele care livrează sub 150–200 de litri pe zi, iar în unele cazuri fabricile au abandonat complet rute de colectare de până la 10.000 de litri zilnic — ceea ce înseamnă că numeroși fermieri mici nu mai au acces la piață, fiind excluși din lanțul de aprovizionare.

În județul Satu Mare, 12 fermieri au decis deja să renunțe la afaceri din cauza prăbușirii prețului — fermieri care afirmă că lucrează practic în pierdere și nu mai văd o soluție viabilă.

Cauze: supraproducție europeană și Criza din Golf

Contextul internațional complică și mai mult ecuația. Criza este agravată de surplusul de lapte la nivel european, cauzat de blocajele în exporturile internaționale generate de tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz. Aproximativ 10–15% din producția de lactate europeană era destinată țărilor din Golf, iar reducerea acestei cereri a produs un efect în lanț asupra piețelor din întreaga Europă.

Producătorii se confruntă simultan cu o scumpire semnificativă a îngrășămintelor și combustibilului, în special a motorinei — costuri care au crescut fără ca prețurile de vânzare să țină pasul.

Un fenomen regional: România și Bulgaria, în aceeași situație

Tendința de scădere a prețului mediu al laptelui de vacă la poarta fermei este raportată la nivelul întregii Uniuni Europene, cu România și Bulgaria în aceeași situație, ambele confruntate cu cauze comerciale comune. Ministrul bulgar al Agriculturii a semnalat la o reuniune a Consiliului UE pentru Agricultură că, de la începutul anului 2025, prețurile sunt într-o coborâre continuă, tendință confirmată și de datele din 2026.

Foarfeca: fermierul pierde, consumatorul plătește mai mult

Paradoxul crizei este că ea lezează ambele capete ale lanțului, cu excepția intermediarilor. Comercianții tind să mențină neschimbat prețul de la raft pentru a-și conserva marja de profit, în timp ce la poarta fermei scăderile continuă. Consumatorii resimt deja un alt tip de presiune: prețul laptelui la raft a crescut cu aproximativ 10% față de anul trecut.

Riscul de securitate alimentară

Amploarea crizei a depășit sfera economică. Reprezentanți din sectorul politic avertizează că situația riscă să devină o problemă de securitate alimentară, cu efecte pe termen lung asupra agriculturii românești, cu pierderi de peste 30% pentru multe ferme — iar în contextul creșterilor de energie și combustibil, acestea ar putea depăși 35–40%, făcând continuarea activității imposibilă.

România se află în top zece producători de lapte din Uniunea Europeană, dar producția internă nu acoperă necesarul de consum — o situație care se menține și în 2026. Soluțiile propuse includ scheme de sprijin similare celor din Ungaria, reglementări stricte împotriva practicilor comerciale neloiale și facilitarea accesului la capacități de procesare.

Criza laptelui va fi unul dintre subiectele centrale ale dezbaterilor din cadrul Expo Conferinței Internaționale Meat.Milk, ediția a 15-a, Casino Sinaia.

(Foto: AI GENERATED)