Autor: Ilie Stoian Ca de fiecare dată, un dialog cu președintele APRIL, Dorin Cojocaru este, pe cât de plăcut, pe atât de incitant, datorită modului onest în care așează lucrurile în rostul lor. Potrivit spuselor domniei sale, industria laptelui din România nu stă pe roze, fiind amenințată, atât de efectele disfuncționalităților legislative, cât și de incapacitatea de a face față concurențe internaționale. Mai mult decât atât, privind spre 2015, lucrurile par chiar grave, iar Dorin Cojocaru avertizează: ”Nu vă bucurați de profitul de acum, pentru că s-ar putea să îl pierdeți la anul!”"We have to do the same as Europe does" Interview with Mr. Dorin Cojocaru, President of APRIL (Romanian Dairy Processors AssociationAs always, a dialogue with Mr. Dorin Cojocaru, the president of APRIL is as pleasing as it is exciting, due to the fair way he sets the things for their purpose. According to him, the Romanian dairy industry does not stand very well, being threatened both by the effects of legislative failures as well as the inability to cope with the international competition. Moreover, looking to 2015, things seem very serious and Mr. Cojocaru warns: "Do not enjoy your profit now, because you might loose it next year!"Fermierii au un profit de 40 %Fabrica de Lapte: Domnule Președinte, vă rugăm să caracterizați în câteva cuvinte evoluția sectorului românesc de lapte în 2013.Dorin Cojocaru: 2013 a fost un an încurcat, imprevizibil, cu pierderi, cu multe evenimente și multe probleme. De exemplu, nu ne-am gândit că, în toamnă, prețul laptelui să fie atât de mare, chiar dacă, la furaj, tendința a fost de scădere chiar cu 20 %, 30 %, față de 2012, în timp ce prețul laptelui a crescut succesiv. Putem spune că, la ora actuală, fermele comerciale mari ar avea un profit de 40 %. Pentru fermieri este un lucru foarte bun, pentru că, în acest fel își vor putea amortiza o parte din investiții și își vor dezvolta fermele. Din perspectiva procesatorilor, ei au avut scumpiri la utilități, materia primă scumpă le-a creeat mari probleme iar, la raft, din cauza produselor pe private label venite din afară, au avut de suportat o concurență deosebită la raft. Oricum, procesatorii au fost între ciocan și nicovală, dar fermierii și-au mai revenit un pic, având o gură de oxigen în plus pentru 2014, mai ales că trebuie să pregătească anul 2015. FDL: Cum ați caracteriza începutul anului 2014 și care sunt primele semne, după trecerea la conformitatea laptelui?DC: În primul rând, ANSVSA a anunțat că au mai rămas 118 de firme cu ștampilă ovală, la care s-au mai adăugat încă 51 cu ștampilă rotundă, aflate în tranziție. Dar, deocamdată pot spune că a fost o perioadă mai liniștită decât ne-am așteptat, pentru că primele concluzii le putem trage de abia la finalul lunii februarie sau, cel mai bine, după primul trimestru, când vom avea primele rezultate ale contraolelor efectuate în ferme și după ce se va face media ponderată pe analize. Din punct de vedere legislativ s-a mai mișcat câte ceva, pentru că am avut discuții privind finalizarea proiectului pe Rețete Consacrate, dar și discuții pe Ordinul 111, pe partea de taxe ale fermierilor și procesatorilor, pe care le percep autoritățile. Iar, pentru aceștia din urmă, piața nu arată prea bine. Se merge în continuare pe marcă proprie și produse low cost.   Să nu ne pierdem bruma de identitate națională pe care o mai avem!FDL: Cunoașteți procesatori care și-au exprimat intenția de a prelua lapte neconform, pentru a dezvolta producția de brânzeturi îndelung maturate?DC: Nu. Dar, atât timp cât oferta e mică și cererea e mare, există și companii care cumpără lapte neconform. Oricum, mai devreme sau mai târziu va ieși la suprafață și acest aspect și vom ajunge să rupem pisica. Vorbesc aici de companiile mici. Să nu uităm, sunt 7.000 care funcționează pe Ordinul 111! Oricum, pentru produsele maturate nu avem nici măcar un semnal. Ca urmare, tragem concluzia că în România nu putem vorbi decât despre lapte EU Conform (sic! n.n.). FDL: Atât aceste produse îndelung maturate, cât și viitoarele produse înscrise în Registrul Rețetelor Consacrate vor fi de o calitate superioară, cu un preț pe măsură. S-a efectuat, cumva, vreun studiu de impact al acestor produse care vor fi lansate pe piață?DC: Un studiu costă. Industria stă prost cu banii, iar APRIL stă și mai prost cu banii. Dar, la MADR am avertizat că acest proiect trebuie să existe. Așa cum sunt produsele bio, separate la raft, și produsele pe Rețete Consacrate pot exista la raft, pentru că și acum sunt consumatori care își permit să cumpere un produs de o mai bună calitate, fabricate după rețete vechi. Să ținem cont, însă, că materia primă este de altă natură și este mai scumpă. În plus, gustul lor va fi diferit față de cele de azi. Eu cred că produsele pe Rețetă Consacrată vor fi o oportunitate de nișă, consumatorii vizați fiind în principal aceia cu vârsta de peste 40 de ani, care nostalgii, sau părinților care vor să dea copiilor alimente foarte apropiate de cele bio. Mai presus de acestea, însă, aceste produse trebuie să devină un brand de țară, pentru a nu ne pierde identitatea națională nici din punct de vedere alimentar.Consumul de lactate nu va creșteFDL: De curând, s-a publicat un raport Eurostat, care spune că România se plasează pe locul III în Uniunea Europeană, din punct de vedere al creșterii economice. Așadar, statistic, suntem premianți dar românii nu simt lucrul acesta sub nicio formă. Care credeți că este explicația?DC: Și, atunci, unde este puterea economică din statistici? Dacă ne uităm pe stradă, la raft sau în sacoșă, să vedem ce cumpără românii, te întrebi nde este creșterea asta economică și, mai ales, cum a fost ea calculată? FDL: Ca să simplificăm, e vorba de pib-ul, luat procentual și de deficite.DC: Păi, da. Doar că, în Occident, ce se raportează, corespunde cu producția reală. Pe când aici...! Dar, cum să fii pe locul trei, în Europa, când, în afară de laptele copilului nu poți cumpăra și o brânză nobilă, ca să te și răsfeți puțin? FDL: Atunci, previziunile unora dintre directorii de fabrici de lactate, care spun că în 2014 nu va crește consumul, sunt credibile?DC: Nu doar atât. Am văzut în revista dumneavoastră declarația managerului general de la FrieslandCampina. Păi, dacă nu diminuezi TVA-ul, cum să sprijini economia și cum să crești consumul!?   Chinezii vor juca, aici, pe o piață paralelăFDL: La modul general, nu mai putem vorbi despre o piață națională, ci de una internaționalizată.DC: Corect. FDL: Toată lumea joacă într-un mediu concurențial deosebit de dur. Sunt două tendințe care vor desena viitorul apropiat și mediu: Achiziția terenurilor agricole de către străini și investițiile masive anunțate, vezi, China, zona arabă, Italia etc. Cum va arăta industria laptelui din România după ce aceste tendințe își vor face efectul?DC: Sunt două grupuri din China care vor să dezvolte mari ferme de lapte în România. Rămâne de văzut dacă vor creea și locuri de muncă, pentru că este foarte posibil să își aducă muncitorii lor.  Referitor la celălalt aspect, vreau să vă spun că pământ bun și comasat nu prea mai există, pentru a face tranzacții ușoare! Ce a fost, s-a cumpărat încă din 2002 dar, cine va avea bani, va cumpăra, pentru că totul e de vânzare pe lumea asta. FDL: Vedeți un pericol, ca urmare a posibilelor investiții ale chinezilor?DC: Pericol nu văd, pentru că ei vor juca la o altă dimensiune și, chiar dacă vor investi în România, ei vor activa pe o piață paralelă. Chinezii nu vizează raftul din magazinul românesc, ci vor produce pentru consumul din China. Asta a reieșit din discuțiile pe care le-am avut cu delegațiile lor și, mai mult decât atât, nu s-au arătat interesați nici măcar să cumpere branduri românești. Problema este dacă vor creea locuri de muncă, pentru că am temerea că își vor aduce propriii muncitori! FDL: Deci, România nu se va alege decât cu bruma de taxe pe care le vor plăti la buget.DC: Exact! Guvernul trebuie să acționeze urgent, să reducă taxele, TVA-ul și impozitele!FDL: Mai e puțin și vine 1 ianuarie 2015, iar sistemul de cote de lapte va fi abandonat. S-a făcut ceva pentru a se contracara eventualele aspecte negative?DC: Nu s-a făcut nimic! MADR încearcă să facă ferme pe noul PNDR. Păi, fermele astea trebuiau să se facă de mult. În momentul în care se știa că vom intra în Uniunea Europeană, trebuia concepută o strategie întinsă până în 2020. Acum s-au trezit? Mai nou, am văzut că Bosnia va vinde lapte în Uniunea Europeană. Și turcii vor vinde. Unde va fi România, în acest desen? Jos, jos de tot. Asta se va vedea cel mai bine la raft, acolo unde vor fi produse ieftine, aduse din străinătate, pe marcă proprie. Ce ar fi, însă, interesant, ar fi să îți faci o fabrică de lapte praf, undeva la granița cu Uniunea Europeană, să faci lapte UHT și să îl trimiți în China! Oricum, cine nu își va reduce costurile, nu va rezista. Dar și Guvernul trebuie să acționeze urgent, să reducă taxele, TVA-ul și impozitele.FDL: Apropo de TVA, mai există speranța că ea va fi redusă și pentru lapte și lactate?DC: La lapte e altceva decât la pâine, nu ai o filieră scurtă. Eu am spus, în ședință la minister, că reducerea TVA-ului trebuie să înceapă de la producția primară, să continue cu procesarea și să se termine la raft. Deci, nu cred că se va diminua și pentru lapte și lactate. FDL: Atunci, se impune următoarea întrebare: Mediul de afaceri are posibilitatea ca, în propriul interes, să influențeze clasa politică?DC: Nu, pentru că aceia care care vor ca piața să fie neclară, au mai mulți bani decât aceia care lucrează cinstit. Vorbim de TVA? Oricât am cere noi reducerea lui, avem mai puțini bani decât aceia care lucrează la negru și care pot plăti ca să se mențină actuala stare de lucruri. În timpul acesta, agenții economici cinstiți sunt aceia care sunt jecmăniți șli puși la colț, pentru că ei sunt vizibili și la îndemâna instituțiilor de control. FDL: Să facem un exercițiu de imaginație: Cum va arăta industria laptelui la finalul anului 2014? Și, cum va arăta ea la finalul lui 2015?DC: Schimbarea structurală va continua și anul acesta: Cei mari vor fi și mai mari, cei mici vor fi și mai mici. Restul vor dispărea. Apoi, dacă ANSVSA-ul nu va realiza o singură lege a siguranței alimentare, nu va fi bine. Pentru că, acum, avem o singură Siguranță alimentară, dar funcționăm cu două legi! Iar, dacă ne uităm la Ordinul 111, vedem că numărul celor care funcționează după el s-a triplat! De ce? Pentru că e mai ușor de fentat; poți să faci evaziune, n-ai treabă cu trasabilitatea, n-ai treabă cu nimic, decât cu strânsul banilor! Și, nu m-ar mira să văd că proprietarii de firme cu ștampile ovale vor închide fabricile și își vor face altele pe Ordinul 111. Cât privește anul 2015, cred că mărcile naționale nu vor fi influențate prea mult. Multinaționalele nu vor avea de suferit, dar fermierii și procesatorii români, pentru a rezista, vor trebui să se adapteze noilor cuceriri științifice: apar mereu noi înlocuitori, noi aditivi, emulgatori etc. Așadar, ce face Europa occidentală, trebuie să facem și noi! FDL: Vă mulțumim!