Potrivit Evenimentului zilei, economia Romaniei este in cadere libera. Semnele rele se inmultesc de cand scandalul a pus stapanire pe scena politica, iar guvernantii nu-si mai gasesc timp sa vina cu solutii la problemele cu adevarat importante.

Una dintre acestea este seceta care a compromis deja o mare parte din recolta. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anuntat abia ieri cateva masuri menite sa-i ajute pe fermieri: acestia nu vor mai primi despagubiri, insa vor beneficia de plati complementare de cate 170-180 de euro pe hectar. Daca la scumpirile cauzate de seceta mai adaugam si efectul deprecierii leului, de circa 5% de la inceputul anului, dupa ultimele zile de crestere, aproape ca se evapora si bucuria bugetarilor de a-si recupera 8% din salariul taiat, iar angajatii la privat isi vor vedea nivelul de trai mult diminuat. "Corectiile recente ale leului, datorate in primul rand mecanismelor BNR, s-au inregistrat la momentul oportun, intrucat efectele unei devalorizari semnificative in continuare a leului ar fi fost exponential potentate de scumpirea marfurilor alimentare la nivel mondial si de seceta care afecteaza economia, cu urmari greu de imaginat de la un anumit punct", sustine Victor Safta, seful sucursalei din Romania a Noble Securities. Potrivit acestuia, "daca s-ar depasi semnificativ si pentru o lunga perioada de timp pragul de 4,65 lei pentru 1 euro, atunci efectele pe termen mediu si lung ar fi mai mult decat apasatoare". Crestere redusa a PIB Anul acesta, nici exporturile, care ajungeau in 2011 la un nivel record, si nici agricultura nu ne vor ajuta sa avem cresterea economica prognozata. Cel mult va fi o crestere firava, sub 0,8%, estimeaza analistii economici. Iar fondurile europene, care ar putea fi o salvare in aceasta perioada, sunt in mare parte blocate din cauza unui audit al Bruxelles- ului si a lipsei de bani la buget. In aceste conditii, scaderea investitiilor straine directe aproape la jumatate in primele cinci luni ale anului fata de perioada similara din 2011, de la 849 la 465 milioane de euro, complica mult lucrurile. Vesti proaste ne aduc si alti indicatori precum productia industriala cu preturile aferente, cifra de afaceri in comert si numarul autorizatiilor de constructie eliberate - toate in scadere de la o luna la alta, conform celor mai recente date ale Institutului National de Statistica (INS). Romanii nu mai au curajul sa inceapa afaceri Conditiile economice devin tot mai grele pe zi ce trece. Un semnal al pierderii increderii in mersul economiei este dat de numarul din ce in ce mai mic de firme infiintate, avertizeaza Andreea Paul, fost consilier economic al premierului Emil Boc. "De pilda, anul trecut, in lunile mai-iunie au fost inmatriculate 28.864 de firme la ONRC. In acest an numarul lor a scazut cu circa 10.000, adica cu 35%, fiind de doar 18.736 de firme noi in lunile mai si iunie 2012", spune Andreea Paul, pe blogul sau. Potrivit acesteia, in toiul crizei economice, intre anii 2009-2011, au fost infiintate cu peste 30.000 mai multe firme decat numarul firmelor radiate: 365.232 intreprinderi infiintate, fata de 334.403 care si-au inchis portile. Companiile active se confrunta cu dificultati de finantare. Unele firme acuza producatorii de faptul ca fac rost de lichiditati neplatind facturile catre furnizori. Este o strategie care nu duce decat la blocaj financiar. Situatia nu este la fel de grava ca in 2009, insa, daca va continua, ne poate afecta pe toti. Potrivit lui Cristian Ionescu, manager Coface pe Romania, Slovacia si Bulgaria, efectele crizei politice inca nu se reflecta in comportamentul de neplata al firmelor si datorita faptului ca este o luna de vacanta. Acesta a afirmat ca cele mai dificile perioade din 2012 au fost ianuarie-februarie, din cauza zapezilor, apoi la sfarsitul lunii mai si in iunie. Intarzierea medie a firmelor la plata facturilor este, in prezent, de 30-60 de zile. Banii europeni ajung mai greu la beneficiari Desi toata lumea le vede ca pe un posibil motor al reluarii cresterii economice, fondurile structurale merg la fel de prost ca si restul economiei. Problemele in gestionarea acestora au facut ca, la inceputul lunii iulie, sa fie sistate cererile de rambursare catre Comisia Europeana pentru programele operationale Transport, Mediu, Cresterea Competitivitatii Economice si Regional, ulterior alaturandu- se si Dezvoltarea Resurselor Umane. Statul trebuie sa se descurce singur cu plata banilor catre beneficiari, vaduvind bugetul de resurse pretioase. Doar intre 29 iunie si 18 iulie, in cadrul POS DRU au fost facute plati de aproximativ 60 de milioane de lei, aproape toti de la buget. In luna august, prin POS CCE s-au platit de asemenea circa 44 milioane de lei. Alternativa gasita de Guvern la plata acestor bani pare a fi tergiversarea lucrurilor cat mai mult posibil. Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, declara recent ca la Ministerul Economiei nu se mai primesc cereri de rambursare de cateva saptamani din cauza mobilizarii tuturor pentru referendum. Desi situatia era reala, asa cum ne-au semnalat si mai multi cititori beneficiari de proiecte POS CCE, motivul nu pare sa fi fost referendumul, ci lipsa banilor. De altfel, in luna iulie au fost facute doar opt plati in cadrul acestui program, niciuna mai mare de 300.000 de lei. De-abia pe 3 august s-a dat din nou drumul la plati, insa deocamdata tot din bani de la buget. POS CCE era oricum printre codase, auditul facut de minister descoperind, intre altele, peste 4.500 de proiecte neevaluate. Practica nu este una noua. De cate ori statul a fost intr-o situatie mai proasta cu banii, cererile de rambursare au fost mai greu de depus, iar pentru efectuarea platilor s-au mai cerut documente suplimentare. Putine din cererile de rambursare onorate pe POS DRU in iulie erau mai recente de trei-patru luni, in timp ce in martie majoritatea erau depuse de una-doua luni. Intarzierea platilor pe proiecte europene este practic un barometru al situatiei financiare a statului Banci care pleaca din Romania Romania nu mai este o piata care promite cresteri importante de business. De la un avans al creditelor de peste 50%, in 2007 si 2008, bancile de abia reusesc sa acorde suficiente imprumuturi cat sa acopere golul lasat de rambursari. Nu doar scaderea business-ului le determina sa renunte la piata de la noi, ci si faptul ca au fost puternic afectate de criza pe plan local sau in tara de origine. Startul plecarilor a fost dat in 2010, cand GE Money a vandut catre Garanti Bank participatii de cate 30% din Motoractive (leasing), Ralfi (consumer finance) si Domenia (credite ipotecare). In iulie 2012 a avut loc si o prima vanzare de banca. ATE Bank Romania a fost preluata de Piraeus Bank, dupa ce activele viabile ale bancii grecesti ATE au fost cumparate de Piraeus Bank de la statul elen. Intentii de vanzare Bancile grecesti au avut, de altfel, cele mai multe "tentative" de consolidari de business. In 2011, Alpha Bank si EFG Eurobank, prezente si pe piata locala, au anuntat ca se pregatesc de fuziune. Ulterior, statul elen a ajuns insa la un acord cu creditorii privati pentru stergerea unui procent important din datoria publica. Ca urmare, Alpha Bank s-a retras din operatiune, considerand ca EFG Eurobank a fost destul de afectata de deal. Alte intentii de vanzare, desi anuntate de ceva vreme, nu s-au concretizat. RBS Bank Romania vrea sa renunte la afacerile retail. O decizie greu de pus in aplicare pe piata de la noi, unde instrainarea de portofolii este o noutate. Totodata, grupul austriac Volksbank a vandut anul trecut catre rusii de la Sberbank divizia internationala, mai putin subsidiara locala, care va fi vanduta in urmatorii patrucinci ani. (Mai multe, pe www.evz.ro)