Industria alimentară este unul dintre cele mai energofage sectoare din economia europeană, iar presiunea asupra costurilor operaționale determină procesatorii să adopte tehnologii de eficiență energetică ca instrument strategic, nu doar obligatoriu. Conform International Energy Agency (IEA), procesele de încălzire, răcire și manipulare termică reprezintă peste 60% din consumul total de energie în industria alimentară, ceea ce explică interesul tot mai mare pentru echipamente cu randament ridicat și sisteme automatizate de control.

Comisia Europeană arată în raportul privind eficiența energetică din 2024 că implementarea tehnologiilor moderne – recuperatoare de căldură, compresoare cu viteză variabilă, sisteme avansate de refrigerare și iluminat LED industrial – poate reduce consumul total cu 15–25%, iar în unele subsectoare, precum lactatele și procesarea cărnii, economiile pot depăși 30%. În același timp, directivele europene privind performanța energetică impun monitorizarea consumului la nivel de echipament, ceea ce obligă unitățile de procesare să își digitalizeze fluxurile.

Datele Eurostat (2024) confirmă că prețurile la energie pentru industrie au crescut cu peste 29% față de media ultimilor cinci ani, accentuând presiunea asupra marjelor procesatorilor. Această evoluție determină tot mai multe companii să adopte soluții de cogenerare de înaltă eficiență, care permit producerea simultană de energie electrică și termică. IEA estimează că aceste sisteme reduc pierderile energetice cu până la 40%, fiind o opțiune tot mai frecventă în unitățile moderne de producție alimentară.

OECD subliniază că investițiile în eficiență energetică au un timp mediu de recuperare de 3–6 ani, în funcție de dimensiunea unității și de nivelul de automatizare. Pentru procesatorii mici și medii, accesul la finanțare rămâne esențial, iar programele europene dedicate tranziției verzi includ măsuri specifice pentru reducerea consumului energetic în industrie.

În România, procesatorii din sectorul alimentar se aliniază gradual acestor cerințe prin modernizarea echipamentelor de refrigerare, instalarea de panouri fotovoltaice și adoptarea sistemelor de monitorizare a consumului. MADR și Ministerul Energiei includ astfel de investiții în schemele naționale de sprijin, iar interesul pentru proiecte de eficiență energetică este în creștere.

Reducerea consumului energetic nu mai reprezintă doar un obiectiv de conformare, ci un criteriu competitiv direct. Într-o piață în care costurile cresc rapid, iar legislația europeană devine tot mai strictă, eficiența energetică devine un element central pentru viabilitatea industriei alimentare în 2025.

(Foto: Freepik)