Autor: GABRIEL NIȚULESCU Preţul producerii de energie va scădea cu 20-30% până în 2016, arată un reputat specialist din domeniu. Schimbări majore sunt pe cale să se producă în domeniul producţiei de energie, ceea ce va influenţa dramatic sectorul agricol şi în special segmentul producţiei vegetale aflat în strânsă legătură cu cel al producerii energiei alternative, susţine Jim Wiesemeyer, prim-vicepreşedinte şi responsabil peste departamentul Agricultură şi Politici Comerciale la Informa Economics – lider mondial în activităţi de cercetare de piaţă şi consultanţă în domeniile agricol, agribusiness şi al mărfurilor tranzacţionabile. Wiesemeyer a făcut aceste declaraţii în luna iulie în cadrul discursului susţinut la conferinţa ”Wyffels Hybrids Corn Strategies” din Oxford Junction, Iowa, SUA. Sectorul zootehnic nu va scăpa însă nici el de influenţele acestor evoluţii, având în vedere că hrana animalelor (şi deci costurile de producţie ale sectorului) depind de schimbările ce se produc în sectorul vegetal. “Nu foarte mulţi specialişti susţin această opinie la momentul actual. Eu pot greşi. Dar eu cred că preţul barilului de petrol va ajunge la 65-75 USD, în următorii ani, în condiţiile în care acesta este deja sub pragul de 100 USD/baril.”, arăta Jim Wiesemeyer. "Preţul benzinei s-a redus şi el cu 3 USD/galon. E ca şi cum am avea o reducere de taxe.”, îşi continuă acesta argumentaţia. Preţul combustibilului pentru uz casnic a scăzut cu 11% faţă de nivelul maxim înregistrat în 2005, iar producţia a crescut cu 30% faţă de 2008. Impactul acestor evoluţii este egal cu cel al creşterii cantităţii disponibile pe piaţă cu 4 milioane de barili/zi. Din perspectiva producţiei de porumb destinată producerii de combustibili rezultă un surplus de circa 2 miliarde ”bushel”-i (circa 700 milioane de hectolitri). “Cererea externă pentru petrol este în uşoară scădere, aşa că, nu numai că ne confruntăm cu o creştere a producţiei mondiale şi a SUA, de petrol, ci, în paralel şi cu o scădere a consumului atât în SUA” (piaţă care contabilizează peste 20% din consumul mondial – primul loc în lume ca piaţă naţională), ”cât şi la nivel mondial” (inclusiv în China – a doua piaţă naţională la nivel mondial, din punctul de vedere al consumului de petrol – 10% din consumul mondial), declara Wiesemeyer. În plus, peste tot în lume subvenţiile la combustibili sunt în scădere, iar normele cu privire la protecţia mediului sunt din ce în ce mai stricte. În Europa şi Japonia se înregistrează un nivel scăzut al vânzărilor de autovehicule, o creştere a gradului de urbanizare şi un ritm scăzut al creşterii economice. Cu peste 170 miliarde de barili noi descoperiţi în nisipuri petrolifere, rezervele canadiene de petrol sunt în creştere. La fel se întâmplă şi cu depozitele de petrol descoperite în platformele continentale ce aparţin unor ţări africane şi latino-americane, iar în Irak şi Rusia producţia de petrol este pe un puternic trend ascendent. Gazele naturale - mai ieftine - înlocuiesc produsele petroliere “Toate aceste evoluţii au însă un puternic impact asupra altor sectoare ale economiei,” arăta expertul american. “Biocombustibilii devin mai puţin competitivi în aceste condiţii, preţul benzinei şi motorinei putând ajunge sub cel al etanolului şi biodieselului. De asemenea, utilizarea gazelor naturale se află pe un trend ascendent, influenţat şi de preţul mai scăzut la această materie primă. Oferta abundentă va înlocui sau va tempera cererea de petrol în cazul mai multor industrii.”, completă acesta. SUA şi China este de aşteptat că vor folosi mai mult gaz natural lichid (GPL), în detrimentul motorinei, pentru flotele lor de camioane. În Orientul Mijlociu, Arabia Saudită a descoperit şi exploatează rezerve mai mari de gaze naturale, ceea ce va conduce la existenţa unor cantităţi mai mari de gaze naturale pentru exportul destinat pieţei mondiale.  Producătorii de mase plastice trec la utilizarea ca materie primă a gazelor naturale, înlocuind petrolul. “Maşinile agricole urmează. Ştiu însă că există sceptici cu privire la folosirea GPL-ului în acest domeniu. Vreau să vă spun însă că anul trecut am participat în Austin, Texas la o întâlnire cu fermierii, iar un producător de bumbac l-a întrebat pe un ton imperativ, pe un reprezentant al corporaţiei John Deere, “Când vom avea mai multe tractoare şi combine care să funcţioneze cu GPL?”. Astfel de echipamente sunt în prezent doar pe planşetele proiectanţilor, dar nu peste mult timp cererea pentru astfel de utilaje va căpăta consistenţă, transformându-se într-o evoluţie de durată pentru sectorul de maşini agricole,” declara oficialul Informa Economics. O conjunctură complicată Nici evoluţiile macroeconomice şi geopolitice la nivel global nu trebuie scăpate din vedere cu privire la evoluţia preţului combustibililor şi implicit a cererii pentru material primă din care acestea se produc. "Egipt, Siria, Iran, Israel, Irak, China şi Japonia sunt importante din punctul de vedere al datelor macroeconomice (producţii mai mari, cerere mai scăzută, preţuri mai reduse) şi orice problemă geo-politică poate arunca în aer şi cele mai precise prognoze,” declara oficialul Informa Economics. Wiesemeyer sugera fermierilor americani producători de porumb să privească mai atent şi la comerţul exterior al SUA din ultimele decenii. Multe din problemele din trecut ce erau legate de realizarea exporturilor constau în nivelele de tarifare şi în accesul la anumite pieţe. În prezent, însă exportatorii americani se confruntă în special cu bariere non-tarifare. Invocarea prezenţei ractopaminei în carne, de China şi Russia este cel mai recent exemplu al utilizării barierelor netarifare pentru stoparea exporturilor americane pe aceste pieţe. “Le-a luat mai puţin de o secundă unor ţări asiatice precum Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan să decidă oprirea importurilor de grâu alb din SUA pentru că au descoperit că o plantă dintr-un câmp al unei ferme din Oregon era dintr-o specie de grâu modificată genetic ce nu avea aprobare de export,” arăta acesta . “De aceea este necesară elaborarea unei politici comerciale eficiente.” Fermierii trebuie să-şi facă temele În ceea ce priveşte cererea de biocombustibil, Wiesemeyer nu anticipează o modificare a volumului acesteia pe termen scurt (următoarele şase luni din acest an), dar se aşteaptă la schimbări începând cu 2014. “Este doar matematică, pentru că acum legea impune o proporţie a biocombustibilului de 10%. Există normele pentru E15 (proporţie a biocombustibilului în combustibilul furnizat la pompă de 15%), dar piaţa nu este pregătită să facă trecerea, având în vedere de ceea ce este necesar de făcut pentru aceasta. Vor trece 10 ani pentru ca un nou produs să fie acceptat.”, arată Wiesemeyer. “. În 2007, când dispoziţiile au prevăzut dublarea proporţiei de etanol din combustibilul livrat la pompă, Agenţia de Informare din domeniul Energiei  (Energy Information Agency - EIA) a construit o serie de proiecţii cu privire la consumul de benzină din SUA. “Ei nu au luat însă în calcul faptul că va avea loc o puternică criză financiară, care a limitat deplasările pentru afaceri şi ei nu au realizat impactul extraordinar al economiilor de combustibil realizate de corporaţii,” explica oficialul Informa Economics. Ca urmare, consumul de combustibil a scăzut şi pe cale de consecinţă şi cererea pentru biocombustibilii care intră în componenţa benzinei şi motorinei livrate la pompe. O cerere mai scăzută pentru bio-combustibili se va reflecta însă şi în cererea pentru materia primă din care se produceau aceştia şi în special în cererea pentru porumb. Din perspectiva politicii economice, Wiesemeyer spune că s-a făcut o greşeală strategică, în sensul elaborării unor măsuri prea rigide, când ar fi trebuit să se opteze pentru măsuri anuale, bazate pe prognozele anuale cu privire la consumul de benzină şi motorină din următorul interval de un an. “Am vorbit despre actorii din industria laptelui ori a celor din industria cărnii de porc, vită sau curcan, care au înregistrat mari pierderi. Ei îşi exprimau îngrijorarea cu privire la măsurile legate de etanol, când de fapt în 2005 şi 2007 (când a fost adoptată legislaţia cu privire la biocombustibili) ei nu şi-au făcut temele. Nu există în prezent nicio analiză economică a impactului măsurilor din anii 2005-2007 cu privire la etanol. Au existat consecinţe ale acelor măsuri care nu au fost avute în vedere la acel moment. Acum anumite grupuri doresc abrogarea dispoziţiilor cu privire la includerea biocombustibililor în combustibili, ceea ce ar putea fi o mare prostie. Acele măsuri constituie o politică strategică logică şi care a reprezentat cea mai importantă schimbare la care am asistat în întreaga mea carieră, în politica agricolă, schimbare ce a condus la redefinirea fundamentală a importanţei culturii porumbului.”