UE va acorda prioritate încheierii unui acord comercial mult întârziat cu blocul Mercosur al Americii de Sud și unei cooperări instituționale mai strânse, deoarece caută noi aliați pentru a reduce dependențele economice de China și a contracara Rusia, conform unui proiect de propunere citat de Euractiv.

Tratatul Mercosur revine pe agendă

După ani de absență relativă, relațiile cu America Latină și Caraibe au revenit pe agenda UE, când UE se teme că își va pierde influența în regiune, pe măsură ce acordurile comerciale slăbesc.

Proiectul de propunere al Comisiei Europene solicită mai multe reuniuni la nivel înalt între UE și CELAC, progrese în ceea ce privește acordurile comerciale restante și mai multe investiții prin strategia Global Gateway a UE, care a fost programată să rivalizeze cu schema de investiții Belt and Road (BRI) a Chinei.

Asigurarea accesului la materiile prime și la alte resurse cheie ale Americii Latine în fața „provocărilor geopolitice în creștere” este o prioritate în propunere, care urmează să fie prezentată de diplomatul șef al UE, Josep Borrell, miercuri (7 iunie).

„Prin consolidarea parteneriatului dintre două regiuni care sunt printre cele mai strâns aliniate din lume în ceea ce privește interesele și valorile, UE și ALC vor fi mai bine plasate pentru a face față provocărilor globale”, se arată în cea mai recentă versiune.

Întărirea legăturilor cu America Latină ar face posibil ca ambele părți să reducă „dependența excesivă” de țările terțe și ar ajuta UE să „reduce riscul” față de China, adaugă acesta.

America Latină este un mare producător de cupru, care găzduiește majoritatea zăcămintelor de litiu cunoscute din lume, precum și cantități semnificative de petrol și gaze naturale, toate esențiale pentru tranziția la energia verde a UE.

Noi acorduri

Bruxelles-ul urmărește să semneze acorduri cu țările din America Latină, așa cum este prevăzut în noua strategie a UE privind materiile prime critice, se arată în document.

Aceasta s-ar referi la atenuarea riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu materiale evidențiate de penuria din timpul pandemiei și de criza energetică ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, stabilește o foaie de parcurs pentru încheierea cât mai curând posibil de mai multe acorduri de liber schimb și parteneriat cu țările din America Latină și pentru stimularea relațiilor bilaterale cu Brazilia și Mexic.

Potențialele acorduri comerciale s-ar baza pe un program UE de investiții în proiecte de tranziție ecologică și digitală în America Latină, care urmează să fie aprobat la un summit între UE și Comunitatea Statelor din America Latină și Caraibe (CELAC) în iulie, prima astfel de întâlnire din 2015.

Impulsul pentru îmbunătățirea relațiilor vine în momentul în care Europa a început să caute noi furnizori de energie și alimente după începutul războiului dintre Rusia și Ucraina.

Proiectul de propunere al Comisiei Europene numește în mod specific pactul comercial blocat al UE cu blocul Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – o caracteristică cheie a ofensivei diplomatice față de țările din America Latină.

”O schimbare de pas”

„Încheierea acordului UE-Mercosur ar marca o schimbare de pas în consolidarea relațiilor UE-ALC”, se arată în document.

Un pact comercial UE-Mercosur a fost convenit în principiu în 2019, dar ratificarea acestuia a blocat din cauza unor parlamente naționale, inclusiv Țările de Jos și Austria, care nu doresc să facă compromisuri în ceea ce privește standardele de mediu.

Franța, care a văzut opoziție internă față de acord din partea fermierilor locali, a declarat de atunci că dorește ca partea Mercosur să accepte diverse angajamente suplimentare, în special cu privire la respectarea regulilor UE privind despădurirea, înainte ca Parisul să-și dea sprijinul.

Cu toate acestea, UE și majoritatea statelor membre ale UE se tem că noi întârzieri ale Mercosur și alte acorduri comerciale ar putea împinge America Latină spre China.

UE dorește ca America Latină să își asume angajamente suplimentare privind protecția mediului într-o scrisoare paralelă la acord.

Aproximare diplomatică

UE urmează să organizeze un summit cu CELAC în iulie la Bruxelles, care se așteaptă să arate unitatea politică între „partenerii naturali”, așa cum a descris anterior Borrell.

Dar nu numai atât, proiectul de propunere al Comisiei a planificat un „parteneriat strategic reînnoit” între cele două regiuni.

„Ceea ce propunem este un parteneriat diferit, mai modern – vom fi parteneri la alegere”, a spus un înalt oficial înainte de prezentarea propunerii.

Cu toate acestea, diferențele cu privire la invazia Ucrainei de către Rusia au scos la iveală tensiunile subiacente dintre cele două blocuri.

Din punct de vedere politic, guvernele din America Latină și Caraibe sunt importante atunci când votează rezoluțiile privind Rusia în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, un forum pe care UE la folosit pentru a face lobby împotriva invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia.

Principiul neintervenției

Dar principiul neintervenției în afacerile externe are rădăcini adânci în America Latină. Poziția neplăcută a Americii Latine față de invazia Ucrainei a fost pusă în evidență când președintele Argentinei Alberto Fernandez și președintele de atunci brazilian Jair Bolsonaro au decis să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin cu doar câteva zile înainte ca forțele Moscovei să treacă peste granița cu Ucraina.

Noul președinte al Braziliei Luiz Inacio Lula da Silva i-a înfuriat pe mulți din Occident în aprilie, când a cerut aliaților americani și europeni să înceteze furnizarea de arme Ucrainei, spunând că prelungesc războiul.

Pentru a apropia ambele blocuri dincolo de comerț, UE își propune să organizeze mai multe reuniuni la nivel înalt cu America Latină, inclusiv întâlniri bilaterale cu Brazilia și Mexic și întâlniri ale miniștrilor de externe.

Pentru a spori dialogul UE-CELAC, obiectivul este „stabilirea unui mecanism permanent de coordonare UE-CELAC”, o structură care ar putea reuni oficiali la nivel înalt de câteva ori în acest an, se arată în document.

„Acest lucru ne-ar permite să abordăm o criză precum Ucraina, să facilităm activitatea miniștrilor de externe și să umplem un gol care a existat în ultimii ani”, a spus un alt oficial înalt al UE.