Acest comunicat de presă prezintă rezultatele privind Puterea de Cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene.

Datele au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2024, atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007. 

Indicii nivelului prețurilor pentru consumul final al  gospodăriilor populației în comparație cu media Uniunii Europene 

Indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități din aceeași monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri și servicii în țări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri și servicii.

În anul 2023, pentru bunurile  de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme, 145 euro în Danemarca și respectiv, 59 euro în  Bulgaria.

Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE).

În anul 2023, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (45% peste media UE), urmată de Irlanda (37% peste media UE), Luxemburg (34% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).

Indicii nivelului prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii

 Potrivit Comunicatului Eurostat*), România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice” (75%) urmată de Polonia și Slovacia (82%) iar la polul opus se află Luxemburg (125%) urmat de Danemarca (123%) , având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse. 

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (69%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (82%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%), urmată de Polonia, pentru grupa „Băuturi alcoolice și tutun” (77%) și de către Croația pentru grupa  „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (44%). 

Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupele „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (130%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (189%) , iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupa „Băuturi alcoolice și tutun” (208%).

România are  cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (72%), urmată de Bulgaria (74%).

Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (71%) și servicii de cazare și restaurante (52%) iar România înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa „Recreere și cultură” (64%).

Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (125%), „Transport” (126%), „Recreere și cultură“ (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (152%)

Indicii de volum ai Produsului Intern Brut pe locuitor calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare

 România înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC care o situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmată de Polonia și Ungaria cu 77% față de media UE .

Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 36% sub media UE.  Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană  a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 137%.

Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă.