Povestea fermei In anul 2006, dupa casatorie ne-am apucat de agricultura. Eu sunt inginer mecanic, iar sotia profesoara de informatica. Printr-o conjunctura fericita cred, un unchi din Germania, cand ne-am intalnit dupa mai multi ani, ne-a spus despre cultura cartofului ca fiind cea mai rentabila cultura si ne-a recomandat sa incepem sa investim in aceasta activitate. Ne-am apucat sa cultivam asadar cartofi ajungand in primii 2 ani la 4ha pentru ca mai apoi sa depasim 60ha. Fostul proprietar al acestei ferme, fiind aproape de faliment, a fost de acord sa ne vanda noua ferma iar de aici a inceput povestea noastra. Am inceput sa cumparam vaci, prima data, 10 animale din zona si dupa aceea am mai cumparat inca 10, de data aceasta animale de rasa provenite de la ferma Institutului Cartofului condusa de domnul inginer Emil Neacsa. Intr-un final, la cateva luni bune de la inceperea acestei activitati, m-am hotarat sa merg in Germania sa vizitez cateva ferme. Dupa ce m-am intors in tara m-am gandit sa mai cumpar inca 30 de capete si vazand ca se inmulteste efectivul dar si ca a inceput sa creasca laptele livrat m-am gandit ca trebuie sa fac unele modifi cari in constructia fermei. Am vazut in Germania ca stabulatia libera este cea mai buna solutie, fara muncitori foarte multi. Asa am ales sa facem si noi. Apoi, a aparut problema salii de muls. M-am intalnit cu un prieten care avea si el o ferma de vaci si care mi-a recomandat sala de muls de la DeLaval. Cand am fost sa ii vad sala, acesta adusese doua TIR-uri cu vaci Montbeliarde, din Franta. Mi-au placut foarte mult si, mai tarziu, in anul 2009, dupa ce am montat sala de muls, am mers in Franta si am achizitionat si eu doua TIR-uri de vaci gestante," spune dl Bandescu Claudiu, proprietar. Echipament si tehnologie Tot dl Claudiu povesteste: "Revenind la sala de muls, povestea ei incepe in anul 2007, in primavara, atunci cand eram in cautarea unei instalatii de muls. Asa cum am mentionat anterior, datorita unor sfaturi din partea altor fermieri, am decis sa aleg o sala de muls de la Delaval. Din punctual meu de vedere este o sala foarte buna. Este o sala 2x12 din care am montat insa 2x8. Instalatia are retractare automata si masurarea cantitatii de lapte. La noi in ferma mulsul incepe la ora 6 dimineata si dureaza in jur de 2 ore si 30 minute. Mulgem in jur de 200 capete, iar furajarea si curatenia in adaposturi se face in timp ce animalele sunt la muls. Majoritatea animalelor exploatate de noi sunt din rasa Montbéliarde, o rasa binecunoscuta de lapte-carne adaptata in mare parte zonei de munte. In efectiv avem si Baltata Romaneasca insa IA le facem exclusiv cu material seminal Montbéliarde provenit din Franta. Avem 2 persoane care lucreaza in sala de muls, alte 2 persoane ce lucreaza pe timp de zi si asigura furajarea, un paznic de noapte si 4 mecanizatori. Avem 2 tancuri de lapte de cate 3000 litri fiecare. Livram fabricii Olympus in jur de 3600-3700 litri. Furajele le producem integral noi, avem in jur de 450 ha teren pe care cultivam 200 ha de porumb, 100 ha paioase, 100 ha pajisti temporare si aproximativ 60 ha pajisti naturale. Organizare in ferma Ferma are 4 adaposturi: o maternitate, un adapost unde se afla vacile in repaus mamar de la 7 la 9 luni si un al treilea unde sunt cazate cele 3 grupe de animale in lactatie selectate in functie de potentialul productiv. Suplimentar avem un adapst unde se afla o grupa in care tineretul este pregatit pentru monta dar si un adapost de tineret si alte 100 capete care sunt la pasune. Cele 3 grupe de vaci in productie sunt organizate in functie de cantitatea de lapte muls. Astfel, prima grupa produce intre 25 si 35 litri de lapte, a 2-a grupa intre 20 si 30 litri, iar a 3-a grupa intre 15 si 20 litri. Hrana Se utilizeaza o remorca tehnologica de 8m3 cu care se furajeaza la o trecere o singura grupa de animale, ceea ce ii avantajeaza din punct de vedere organizatoric. Structura ratiei in ferma este: 25 kg porumb siloz, 8 kg borhot de bere, 2 kg semi-fan, 4 kg lucerna, 7 kg concentrate, cu totul, undeva in jur de40-45 kg furaj pe zi.Rata de inlocuire a efectivului este de 10-15 % iar vacile sunt reformate atunci cand productia ajunge la doar 10-12 l pe zi. Planuri de viitor Pentru viitor dl Bandescu isi propune sa investeasca in amenajarea grajdurilor, prioritate avand cateva ventilatoare.(Mai multe, pe www.delaval.ro)