Cerințele privind sănătatea animalelor, bunăstarea și accesarea sprijinului agricol sunt, în general, coerente. Dificultățile apar însă atunci când fermierii trebuie să transmită aceleași informații către instituții diferite sau să răspundă unor controale insuficient coordonate. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Coherence of the CAP Strategic Plans and external requirements”, publicat în septembrie 2026 în cadrul EU CAP Network.

Raportul examinează relația dintre cerințele Planurilor Strategice PAC și reglementările din afara Politicii Agricole Comune. Analiza privește cerințele în vigoare în 2025 și include 12 studii de caz din șase state: Cehia, Germania, Franța, Italia, Portugalia și Slovacia. Cercetarea se bazează inclusiv pe 128 de interviuri cu autorități, fermieri, reprezentanți ai acestora și consilieri.

Pentru sectorul laptelui, sănătatea animalelor a fost analizată în Germania, Italia, Portugalia și Slovacia.

Reguli compatibile, proceduri care se suprapun

În cazurile studiate, legislația națională stabilește obligațiile de bază, iar intervențiile PAC oferă sprijin pentru practici care depășesc standardele minime. Autorii identifică un nivel ridicat de coerență tehnică între aceste două componente.

Problemele sunt mai vizibile în administrarea cerințelor. Responsabilitățile împărțite între agenții de plăți, autorități veterinare și alte organisme pot genera raportări repetate, inspecții suprapuse și utilizarea mai multor platforme informatice.

În Italia, reprezentanții fermierilor au semnalat situații în care aceeași exploatație era inspectată, într-un interval scurt, separat pentru bunăstarea animalelor și pentru farmacovigilență. În Portugalia, unele verificări cerute pentru intervențiile PAC se regăsesc și în controalele de calitate ale cooperativelor din sectorul laptelui.

În Slovacia, registrul central al animalelor conține deja informații detaliate despre efective. Cu toate acestea, fermierii trebuie frecvent să transmită din nou date similare pentru accesarea sprijinului și îndeplinirea altor obligații de raportare.

Digitalizarea ajută dacă sistemele comunică

Studiul arată că introducerea platformelor digitale nu simplifică automat activitatea fermelor. Atunci când bazele de date nu sunt interconectate, introducerea repetată a informațiilor poate amplifica efortul administrativ.

Un exemplu analizat este sistemul italian ClassyFarm, care utilizează date privind consumul de medicamente veterinare și evaluarea riscurilor din exploatații. Folosirea informațiilor în cadrul cerințelor naționale și al intervențiilor PAC favorizează coerența, însă raportul semnalează și necesitatea îmbunătățirii legăturilor dintre sistemele implicate.

Autorii recomandă dezvoltarea unor mecanisme prin care datele să fie introduse o singură dată și reutilizate de instituțiile competente.

Ce arată documentul despre România

Inventarul anexat studiului identifică pentru România 1.718 cerințe: 1.035 asociate Planului Strategic PAC și 683 provenite din alte cadre de reglementare. Aceste cifre descriu inventarul realizat de autori, nu numărul obligațiilor aplicabile fiecărei ferme. Cerințele relevante diferă în funcție de activitate și de intervențiile accesate.

România nu face parte din cele șase țări analizate prin studii de caz. Prin urmare, concluziile privind experiența fermierilor nu pot fi transferate automat asupra exploatațiilor românești.

Mesajul central al raportului este că simplificarea trebuie să vizeze coordonarea instituțiilor, reutilizarea datelor, claritatea procedurilor și accesul la consiliere. Pentru fermele de lapte, reducerea raportărilor repetitive poate face respectarea cerințelor mai ușor de gestionat. Autorii precizează că rezultatele studiilor de caz sunt calitative și orientative, fără reprezentativitate statistică pentru întreaga Uniune Europeană.

(Foto: AI GENERATED)