(Agerpres) România ar putea primi fonduri europene pentru vaccinarea bovinelor din exploataţiile comerciale împotriva "bolii limbii albastre" (Bluetongue), deşi boala a apărut doar la animalele din gospodăriile populaţiei, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Vladimir Mănăstireanu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). "Noi evaluăm posibilitatea vaccinării acestor animale, care este foarte costisitoare, deși boala nu a apărut în exploatații. Acolo se fac dezinsecții periodice. Boala a apărut la animalele din gospodăriile populaţiei, care în perioada verii au fost la păşunat, iar insectele hematofage care transmit boala au fost foarte active. Se pot primi 100% fonduri din partea Comisiei Europene pentru vaccin şi de 50% pentru manoperă, însă, restricţiile şi supravegherea, indiferent dacă se vaccinează sau nu, trebuie făcute pe o perioadă de 2-3 ani, ca să fim declarați de OIE liberi de această boală. Noi trebuie să facem supraveghere, să recoltăm probe de sânge de la animale şi să demonstrăm că virusul nu mai circulă în România", a explicat Vladimir Mănăstireanu. Acesta a precizat că, pentru animalele moarte din cauza bolii, proprietarii vor primi despăgubiri, care însă nu sunt foarte ridicate comparativ cu costurile pentru efectuarea dezinsecţiilor, deplasarea specialiştilor în teritoriu şi măsurile de prevenţie. "Despăgubirile pentru animalele moarte nu reprezintă o sumă foarte mare. Ele pot ajunge la cel mult la 700-800 de euro pe bovină, în funcţie de rasă şi de valoarea animalului şi de circa 700 de lei la ovine. Sume mari de bani se alocă pentru dezinsecţie, deplasarea specialiştilor în teritoriu şi pentru toate măsurile de prevenţie şi de combatere a bolii. Toate calculele noastre arată o sumă de 3 milioane de lei, inclusiv inspecţiile pe care le facem în această perioadă în exploataţii ca să vedem numărul de animale care pot să fie receptive la boală. Banii vin de la rezerva de stat, aşa s-a hotărât în Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, condus de vicepremierul Oprea (Gabriel Oprea — n.r.) pentru că Autoritatea nu a prevăzut bani în buget anul acesta pentru această situaţie. Este pentru prima dată când a apărut această boală în România", a precizat Mănăstireanu. Potrivit datelor ANSVSA, numărul animalelor afectate de această boală a ajuns la 347 în cele 12 judeţe unde au fost înregistrate focare, ceea ce reprezintă 0,011% din totalul animalelor receptive existente în aceste zone. De asemenea, au fost înregistrate şi 32 de animale moarte, respectiv bovine şi ovine. Focarele unde evoluează boala limbii albastre se află în 63 de comune din judeţele Buzău, Vrancea, Argeş, Gorj, Vâlcea, Prahova, Ilfov, Olt, Bacău, Dolj, Botoşani şi Vaslui, iar efectivele de animale receptive la boală se ridică la 3.105.756. Șeful ANSVSA a precizat că în prezent nu există restricții în privinţa exportului de carne de ovine şi taurine din zonele unde evoluează boala, deşi există posibilitatea impunerii unor restricţii pe exportul de animale vii, cum este exemplul Iordaniei. "Încercăm să purtăm discuţii cu ţările terţe unde pleacă mai multe animale la export, să putem exporta carne de ovine şi de taurine. Dacă ţara terţă impune restricţii pe circulaţia animalelor atunci nu vor putea fi exportate, dar deocamdată nu avem nimic confirmat din ţările arabe. Pe teritoriul ţării animalele pot pleca, nu din focar, ci din zonele de supraveghere şi de restricție și doar în anumite condiţii. Zona de supraveghere se stabilește la 150 de km din jurul focarului, practic sudul şi sud-estul ţării intră în această zonă de supraveghere. Am comunicat celor interesaţi pentru că sunt condiţii destul de tehnice şi trebuie cunoscute de crescătorii de animale", a adăugat preşedintele Autorităţii. Boala intră în remisie dacă insectele responsabile de răspândirea bolii nu mai sunt active, respectiv dacă temperaturile scad la 14-15 grade Celsius. "Nu vor mai exista cazuri noi de boală la animale, dacă temperaturile scad la 14 — 15 grade Celsius pentru că insectele nu mai sunt active. Animalele care trec prin boală rămân purtătoare timp de 60 de zile şi se impun măsuri pentru supraveghere. Laptele şi carnea de la animalele care au trecut prin boală se pot consuma, respectându-se bineînțeles timpul de aşteptare pentru medicamentele de susţinere. Boala nu se transmite de la animal la om, nici prin carne sau prin produse şi nici prin contact direct. De asemenea, boala nu se transmite de la animalul bolnav la animalul sănătos prin coabitare ci doar prin insecte hematofage active în această perioadă de timp", a mai spus şeful ANSVSA.