FrieslandCampina România, producătorul mărcilor Napolact, Oke şi Milli, intenţionează să îşi vândă imobilul şi terenul deţinute în oraşul Satu Mare, potrivit unui anunţ publicat în Monitorul Oficial, informeaza cotidianul Bursa. Consiliul de Administraţie al companiei, condus de Jan Willem-Kivits, a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor pe data de 15 iulie 2014, în vederea aprobării operaţiunii de vânzare în condiţiile stipulate de un antecontract de vânzare-cumpărare înregistrat încă din februarie anul curent, conform sursei citate. Măsura nu este suprinzătoare, având în vedere evoluţia financiară a companiei din ultimii ani.   În 2007, FrieslandCampina a decis să transfere producţia de la fabrica din Satu Mare la cea din Carei, în judeţul Satu Mare, şi au anunţat că operaţiunea viza reducerea cheltuielilor, urmând ca în unitatea din Satu Mare să fie menţiunt un centru logistic pentru activităţile de măturare şi de pregătire pentru vânzare.   Se pare că măsura luată la acea vreme nu a dat rezultate, având în vedere că, luna trecută, FrieslandCampina a decis să îşi centralizeze producţia de brânzeturi la fabrica de la Baciu (judeţul Cluj), unde vor fi relocate întreagă activitate a fabricii din Carei, precum şi operaţiunile de tăiere şi ambalare a brânzei de la unitatea din Târgu Mureş.   Potrivit unui comunicat, societatea a fost forţată să ia aceste măsuri din cauza condiţiilor de piaţă dure, provocate în special de lipsa cererii. Potrivit datelor companiei, consumul de produse lactate a scăzut cu peste 6% pe an, în ultimii cinci ani, obligând astfel societatea să opereze sub capacitatea de producţie în toate fabricile.   FrieslandCampina România estimează că procesul de centralizare a producţiei va fi încheiat în ianuarie 2015. În prezent, în fabrică din Carei lucrează în jur de 130 de persoane, care vor primi sprijinul companiei în conformitate cu contractul colectiv de muncă, inclusiv plăţi compensatorii şi asistenţă în găsirea unor noi locuri de muncă, au declarat, luna trecută, oficialii companiei.   Unii sindicalişti au declarat reporterului Bursa că închiderea fabricilor nu este cauzată doar de dinamica negativă de pe piaţa laptelui, ci şi de slaba gestionare a fabricilor şi a companiei FrieslandCampina România, în general. Încă de la sfârşitul anului trecut, Sindicatul Democraţia din cadrul Societăţii Comerciale de Industrializare a Laptelui (SCIL) Mureş, societate care face parte din firma Friesland Câmpina, a organizat un marş de protest împotriva deciziei conducerii companiei de concediere a preşedintei sindicatului, Daniela Elena Cloanţă. Liderul sindicatului a fost concediată pe motive disciplinare, iar astăzi aceasta se află în procese cu societatea, deoarece a contestat în instanţă această decizie.   Daniela Elena Cloanţă a spus că membrii sindicatului său, care nu este cel oficial al angajaţilor companiei, sunt de mai multe luni ameninţaţi cu pierderea locului de muncă.   La solicitarea ziarului BURSA, reprezentanţii companiei au susţinut, în continuare, că decizia a fost generată de condiţiile de piaţă şi nu au comentat nimic cu privire la activitatea Consiliului de Administraţie al societăţii. "Decizia ţine cont de sustenabilitatea afacerii, deoarece suntem responsabili faţă de angajaţi, consumatori şi clienţi. Totodată, vom continuă să investim în calitatea principalului nostru brand, Napolact şi în îmbunătăţiri tehnologice", ne-au precizat aceştia.   Ultimul an când FrieslandCampina a înregistrat profit a fost în 2011, dată la care societatea înregistra o cifra de afaceri de peste 382,7 milioane de lei şi un profit de 6,8 milioane de lei. Totodată, creanţele companiei erau de peste 91 de milioane de lei, în timp ce datoriile erau peste 125 de milioane de lei. În următorii doi ani compania şi-a menţinut un grad de îndatorare ridicat, iar pierderile au crescut de la an, la an.   Astfel, în 2012 datoriile societăţii ajunseseră la 142, 3 milioane de lei, creanţele la 94,6 milioane de lei. Cifra de afaceri crescuse la 407,1 milioane de lei, dar pierderea era de aproape 3 ori mai mare decât profitul declarat în 2011, respectiv 18,9 milioane de lei .   Deşi, anul trecut, compania a reuşit să îşi reducă totalul datoriilor, acesta scăzând la 131,8 milioane de lei, cifra de afaceri a scăzut destul de semnificativ, cu circa 46 de milioane de lei, la 361,3 milioane de lei. Pierderea a ajuns la 19, 2 milioane de lei. Totodată, numărul mediu al angajaţilor a scăzut de la 617 în 2011 la 522 în 2013.   Rezultate financiare în scădere a înregistrat şi Industrializarea Laptelui Mureş. Astfel, 2011 a fost ultimul an pe profit şi pentru aceasta, dată la care cifra de afaceri se ridica la circa 124,3 milioane de lei, iar profitul la 80.919 de lei. Din 2012, Industrializarea Laptelui Mureş a intrat pe o pantă descendentă. În anul respectiv, compania înregistra o cifră de afaceri de 135 de milioane de lei dar şi o pierdere de 2 milioane de lei, adică de circa 24 de ori mai mare decât profitul înregistrat în anul precedent. Pentru anul trecut, societatea a raportat un rulaj de peste 128 de milioane de lei, în scădere cu aproximativ 7 milioane faţă de anul precedent şi o pierdere de 8,9 milioane de lei, de peste 4 ori mai mare decât în 2012. Numărul angajaţilor a scăzut de la 316 în 2011 la 298 în 2013. Singura societate din portofoliul Friesland¬Campina care a reuşit să menţină profitabilă a fost Napolact, care a înregistrat atât afaceri, cât şi profituri relativ constante şi în 2011 şi în 2012. În 2011, compania raporta o cifra de afaceri de 222, 3 milioane de lei şi un profit de 9,2 milioane de lei, în timp ce în anul următor rulajul era de 224,5 milioane de lei şi profitul de peste 9 milioane de lei. Gradul de profitabilitate al Napolact a început să scadă, însă, anul trecut, când afacerile au scăzut la 222, 8 milioane de lei, iar profitul la 1,9 milioane de lei, de peste patru ori mai mic faţă de 2012. Reprezentanţii FrieslandCampina au precizat că toate produsele Napolact sunt realizate integral cu lapte din Ardeal, pe care îl colectează de la peste 1.000 de ferme partenere, din regiune. "Pentru alte brand-uri FrieslandCampina suntem nevoiţi uneori să importăm lapte din alte ţări, din cauză că, pe parcursul sezonului rece producţia de lapte din România este insuficientă datorită productivăţii scăzute. Cu toate acestea, laptele importat reprezintă doar 5% din laptele utilizat pentru brand-urile FrieslandCampina, altele decât Napolact", au completat sursele citate. De asemenea, pentru brandul Oke, compania colaborează cu producătorul de lactate Sole Mizo din Ungaria. "În acest moment, Sole Mizo produce pentru noi lapte UHT doar pentru brand-ul Oke. Laptele UHT reprezintă mai puţin de 1% din volumele pe care le comercializam", ne-au spus cei de la FrieslandCampina. Sole Mizo România a fost înfiinţată în octombrie 2008 şi este firma fiica a Sole Mizo Zrt Ungaria, parte din grupul Bonafarm. La acea vreme, Sole Mizo Zrt Ungaria era condusă de Gerbrant de Boer, fostul şef al Friesland România. (Mai multe, pe www.bursa.ro)