Consumatorii incep sa acorde o atentie sporita carnii rosii, in speta carnii de vita, atat din punct de vedere al compozitiei, cat si al aspectului, in incercarea de a gasi surse de alimente tot mai sanatoase. Carnea de bovine este una dintre preferate pe segmentul carnii rosii, datorita compozitiei fizico-chimice, biochimice, morfologice si microbiologice. Principala provocare pentru un producator de animale ramane obtinerea unei carni fragede, reducand in acelasi timp grasimea in exces fara a afecta depozitele intramusculare de grasime. Nutritia si genetica sunt doi dintre factorii majori care contribuie la imbunatatirea acestor aspecte. Elaborarea unor strategii de management pentru a produce carne bine marmorata si frageda este critica pentru dezvoltarea industriei carnii.

„Cele mai apreciate insusiri sunt fragezimea, suculenta, aroma si gustul, textura, marmorarea, culoarea si consistenta, care de fapt dau valoarea senzoriala carnii. Fragezimea este influentata de particularitatile de structura morfologica a fibrei musculare si de tesutul adipos intramuscular. Opusul notiunii de fragezime este reprezentat de rezistenta carnii la taiere, la forfecare, la strivire si rezistenta la intindere a fibrei musculare. Aceste caracteristici in mare parte sunt influentate de tipul de rasa, respectiv, in cazul bovinelor, de rasa mixta-Simmethal, rasa de carne-Charolais, Limusine, BBB, Angus si, de asemenea, de varsta, sex, sistemul de ingrasare si starea de intretinere. Marmorarea este definita de marimea punctelor de depozitare a grasimilor intermuscular. Se prefera o marmorare de grad mijlociu, ceea ce inseamna puncte fine de grasime intramusculara, repartizata uniform pe suprafata muschiului”, explica dr. ing. Gianina Costache, consultant tehnic pentru nutritia rumegatoarelor in cadrul companiei Vitfoss Romania. De obicei, efectivele de bovine crescute pentru carne au, in perioada de dinaintea sacrificarii o dieta specifica pentru o perioada de 80 pana la 280 de zile inainte de sacrificare. Rolul acestei diete este de a permite dezvoltarea mai rapida si eficienta a depozitelor de grasime intramusculara, astfel incat carcasele sa corespunda unor anumite norme de clasificare. In general, tesuturile se depoziteaza dupa o anumita ordine: creier, os, muschi si grasime. Totusi, un animal tanar, in crestere, care este intr-o faza lineara de dezvoltare, va depozita mai mult tesut osos si muscular. Insa, pe masura ce animalul avanseaza in varsta, iar predispozitia genetica pentru acumulare de test muscular se reduce, animalul va acumula tesut adipos. Din punctul de vedere al ingrasarii viteilor pentru carne, exista mai multe metode in functie de arealul unde se gasesc animalele (in Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, pe pasune, in estul Europei se practica furajarea din stoc tot timpul anului), in functie de tipul de carne pe care dorim sa il obtinem (ingrasare baby beef – asa-numita carne alba si ingrasare intensiva pentru carne rosie) s.a.m.d. In general, se practica trei tipuri de furajari, explica Gianina Costache, consultantul in nutritia rumegatoarelor al companiei Vitfoss Romania. „Tipul lactat exclusiv cu lapte si inlocuitor de lapte – tehnologia de producere a carnii albe, tipul concentrat – 50-70% din ratie, si tipul voluminos, cu recomandare 70% furaj de volum si 30% furaj concentrat. Rasele recomandate pentru sistemul de ingrasare semi-intensiva si intensiva sunt rasele de carne (Angus, Hereford, Charolais, Limusine, BBB, Wagyu) si cele mixte (Montbéliard, etc.)”, mai explica specialistul in nutritie, precizand ca, in ultimul an, in Romania, s-a introdus conceptul de montare a vacilor din rase de lapte, aflate spre sfarsitul vietii productive, cu material seminal de carne sau rasa mixta, pentru a rezulta produs cross-breed. „In acest mod, au rezultat produsi cu caracteristici de carne, un spor mediu zilnic apreciabil 1-1,37 kg/zi si o calitate a carnii net superioara reformelor de lapte”, mai spune reprezentantul Vitfoss in Romania. Nutritia bovinelor la ingrasat, in speta a viteilor supusi ingrasarii, datorita faptului ca este un rumegator, trebuie sa acorde o atentie deosebita dezvoltarii unui rumen sanatos. Stabilirea unei ratii va tine cont intotdeauna de urmatorele: necesarul de energie (sub diferite forme UNC, NEg, Kcal, Mj) necesarul de proteina (PD, PDIN, PDIE), minerale, vitamine, de capacitatea de a ingesta, valoarea de satietatea, timp de rumegare si caracteristicile nutreturilor care compun ratia. Obiectivul principal al intocmirii unei ratii cat mai eficiente economic si biologic este de a se administra o cantitate cat mai mare de nutreturi de volum. Oficialul Vitfoss spune ca se recomanda, atat masa verde acolo unde sunt disponibile pasuni naturale sau cultivate, cat si nutreturi insilozate, silozuri si semisilozuri, dar si nutreturi fibroase si subproduse de la fabricile de panificatie, zahar si altele. Pentru o valorificare superioara a nutreturilor fibroase se pot aplica diferite metode de maruntire, tocare, iar in TMR (total mixed ration), pentru a creste palatabilitatea, se recomanda adaugarea melasei, zarei sau zer proaspat, si chiar apa cu sare, cu conditia ca sarea sa nu depaseasca cantitatea necesara. Furajul granulat, amestecul de ferma sau cerealele si sroturile trebuie sa fie de o digestibilitate ridicata, mai ales in primele trei luni ale ingrasarii, fiind una dintre perioadele cele mai critice, cand trebuie sa se acorde o atentie deosebita vitelului. Un exemplu de furaj starter, folosit in fermele daneze pentru ingrasarea viteilor conform conceptului „Vitelul danez”, contine urmatoarele: toast din srot de soia, srot din seminte de in, orz expandat, melasa din sfecla de zahar, concentrat peletizat din pasune extra, grasime de palmier, porumb, ovaz, carbonat de calciu, fosfat de calciu, sare, Kalve Vit 785. Kalve Vit 785 reprezinta un premix vitamino-mineral echilibrat pentru perioada de starter a viteilor supusi ingrasarii. Atat mineralele, cat si vitaminele sunt foarte importante pentru ingrasarea bovinelor. Atat subdozarile, cat si supradozarile nu sunt dorite, deoarece provoaca tulburari metabolice (altereaza procesele enzimatice, procesele hormonale, permeabilitatea celulara musculara si regimul hidric), cu efecte negative asupra cresterii si ingrasarii bovinelor (formarea tesutului osos, depunerea tesutului muscular etc.), explica Gianina Costache. Vitaminele sunt indispensabile procesului de crestere si dezvoltare, precum vitamina A, ce intervine in metabolismul grasimilor, intervine in procesele de oxido-reducere in hematopoeza etc., vitamina D, cu rol in reglarea procesului de osificare si nu numai, vitamina E, cu rol puternic antioxidant; vitamina C, complexul de vitamine B. Conceptul de carne rosie daneza Danemarca a dezvoltat propriul concept in ceea ce priveste ingrasarea taurasilor, pentru a se obtine carne rosie cu o valoare nutritiva cat mai ridicata, eficient din punct de vedere economic si „enviromental friendly”. Acest concept include urmatoarele: 1. sacrificarea vitelor la 305 zile 2. greutatea vie medie 380 kg 3. conversia furajului 4,33 UFS* / kg spor 4. sporul mediu zilnic 1,2 kg Pentru a se obtine aceste rezultate se recomanda urmatorii parametri de acoperit prin echilibrarea ratiei furajere: 1. greutatea medie vie 110 kg pentru un spor mediu de 1 kg/zi, urmatoarea recomandare zilnica: 24,3 MJ, 541 g PD**, 26 g Ca, 18 gP, Mg 6g/, Na 4 g/, vit. A 10 000-15 000 U.I, Vit.D 1000-1500 UI, Vit.E 75 mg, capacitatea de ingestie 1,37; 2. greutatea medie vie 275 kg, pentru un spor mediu de 1,37 kg/zi, urmatoarea recomandare zilnica: 45,3 MJ, 681 g PD, 41, Ca 41 g, P 25 g, Mg 9g, Na 8g, vit. A 25000-30000 UI, vit. D 2000-3000UI, vit. E 125-150 mg. (dr. ing. Gianina Costache).