Ieri a fost redeschisă Fabrica de brânzeturi de la Țaga, în cadrul unei festivități organizată de FrieslandCampina și clusterul AgroTransilvania, din care face parte Cooperativa Someș-Arieș, promotorul principal al unui demers oarecum inedit în industria românească a laptelui. La eveniment au participat reprezentanți ai companiei FrieslandCampina România, AgroTransilvania, numeroși fermieri producători de lapte din cadrul Cooperativei, autorități locale, reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj etc.

Legenda brănzei Năsal, continuă

  În fapt, momentul în care domnul Cornel Cărămizaru, Directorul de Vânzări al FrieslandCampina, a apăsat maneta prin care laptele fermierilor reuniți în Cooperativa Someș-Arieș a început să umple tancurile unității de procesare de la Țaga, a însemnat punctul de continuitate a legendei brânzei Năsal, produsă în zona Clujului încă din secolul XVIII, sortiment de brânză nobilă unic în Europa, datorită bacteriilor specifice care se dezvoltă în grota imediat alăturată zonei de procesare. Dar, ziua de ieri a marcat și demararea unei acțiuni comune oarecum singulare, în sectorul românesc al laptelui, prin închirierea unui spațiu de producție de către o cooperativă, inițiativă care a aparținut aproape exclusiv celor de la Someș Arieș.   În dialogul informal pe care l-am avut cu domnii Cornel Cărămizaru și Răzvan Orbulescu, director de marketing al FrieslandCampina România, înaintea ceremoniei festive, aceștia au declarat pentru revista Fabrica de Lapte că, acum, brânza de Năsal este repusă în drepturi, firma olandeză dovedind atașament față de o tradițională marcă a României, la fel cum probează zilnic și atașamentul pentru marca Napolact. Cornel Cărămizaru argumenta: ”Acest contract, prin care închiriem fabrica de la Țaga fermierilor de la Someș Arieș vine firesc. Chiar FrieslandCampina este o cooperativă, și cum să nu cunoaștem problemele fermierilor români, producători de lapte!?Desigur, a fost un moment neplăcut, când am încetat producția brânzei Năsal, dar, dacă am fi vrut să abandonăm total ideea producției de brânzeturi nobile, am fi vândut această capacitate de producție. În schimb, am preferat să o punem în conservare și, iată, după mai bine de un an de negocieri dificile, ca urmare a caracterului particular la închirierii, brânza de Năsal va putea fi fabricată de către fermierii Cooperativei Agricole.”

La obiect

  Ca să ne referim strict la obiectul contractuluil, acesta prevede ca, pentru o perioadă de trei ani, fermierii de la Someș Arieș să administreze întreaga unitate de producție de la Țaga, să furnizeze integral laptele materie primă, în vederea procesaări, având totodată închiriată marca Năsal. Suplimentar, FrieslandCampina a acordat dreptul de folosință pentru alte două mărci, Țaga și Montana, sub care fermierii vor putea produce brânzeturi maturate sau alte categorii de brânzeturi, ”așa cum vor crede de cuviință”, după cum ne-a declarat domnul Cărămizaru.   Contractul mai prevede ca FrieslandCampina să preia întreaga cantitate de brânzeturi produsă la Țaga și să o comercializeze, brânza de Năsal urmând să fie găsită de consumatori în retailul din toată țara la finalul lunii decembrie sau, cel mai târziu, în prima lună a anului viitor. Desigur, Fabrica de brânzeturi de la Țaga, precum și mărcile Năsal, Țaga și Montana, rămân în proprietatea olandezilor de la FrieslandCampina.   Ne-am interesat dacă se va investi în promovarea brânzei de Năsal, iar domnul Cărămizaru ne-a declarat: ”În momentul în care am renunțat la producția acestei brânze nobile, am observat o reacție total emoțională, a consumatorilor. Această reacție ne-a dovedit faptul că românii iubesc mărcile românești, iar, acum, le redăm ocazia de a se bucura de un produs obținut 100 % din lapte românesc de cea mai bună calitate. Apoi, să nu uităm că Năsal se bucură de acreditare internațională, putând începe exportul intracomunitar, fapt care nu poate decât să ne bucure și pe noi, dar și pe fermierii cooperativei Someș-Arieș.”   Deocamdată, nu se cunoșate volumul producției, acesta urmând să fie stabilit în funcție de cererea pieței. Dar, după cum ne-a declarat același Cornel Cărămizaru, de această dată se așteaptă o reacție emoțională pozitivă, din partea consumatorilor, fiind încrezător că vânzările vor fi superioare celor din anul 2011, când s-a sistat producția brânzei Năsal.  

”Sluga, la masă cu stăpânul!”

”A venit vremea ca sluga să stea la masă cu stăpânul”, a declarat Călin Fărgaciu, Președintele Cooperativei Agricole Someș Arieș, în momentul în care s-a adresat invitaților. Desigur, exprimarea poate părea dură, dar, cu siguranță, prin formula aleasă, domnul Fărgaciu a căutat să definească starea fermierilor români în raport cu procesatorii. Cu siguranță, însă, tot domnul Fărgaciu este acela care se contrazice, pentru că, iată, clusterul AgroTransilvania, din care cooperativa pe care o conduce are o cifră de afaceri lunară, în 2014, de cca 500.000 de euro, clusterul afirmându-și disponibilitatea de a comercializa brânzeturile fabricate la Țaga, prin magazinele companiilor membre. Cu alte cuvinte, asocierea fermierilor pe baze comerciale corecte poate fi rețeta de succes pentru toți, iar Someș Arieș propează acest lucru cu prisosință.Mai mult decât atât, prin preluarea integrală a producției de către FrieslandCampina, asta înseamnă că fermierii își au asigurat, cel puțin pentru trei ani de acum încolo, un venit sigur, desfacerea fiind asigurată. Din câte am discutat cu fermierii prezenți la eveniment, acesta este micul lor regret, faptul că închirierea unității de la Țaga nu s-a făcut decât pentru trei ani. De aici, nu înțelegem altceva decât foarte marea încredere a acestora în inițiativa pe care au avut-o și care, iată, începând de ieri s-a materializat.Mai cu seamă, însă, e de subliniat faptul că, măcar acești fermieri au înțeles că simpla producție a laptelui-materie primă nu e de ajuns într-o piață pe care concurența devine tot mai ascuțită, și că fără abordarea zonei de procesare și desfacere, este foarte greu să reziști. Desigur, subiectul ne interesează în mod direct și, cu siguranță, vom reveni pe această temă.