Păsările sunt dăunători obișnuiți, ele contaminând furajele destinate bovinelor. Drept urmare, fermierii resimt costuri mărite al managementului furajelor și risc crescut de agenți patogeni și boli ale bovinelor din efectivele fermelor. Tocmai de aceea, un grup de cercetători au studiat acest aspect. Studiul a făcut ulterior obiectul comunicării cu titlul ”Economic and livestock health impacts of birds on dairies: Evidence from a survey of dairy operators”, susținută la o conferință de specialitate din Hanovra, în cursul lunii aprilie 2020.

Pierderi de zeci de milioane de euro

Pentru a examina impactul păsărilor asupra furajelor bovinelor de lapte, au fost studiate mai multe ferme din Germania. Anterior, fermierii au raportat pierderi de hrană în valoare de 50 de euro pe vacă, rezultând pierderi anuale în valoare totală de 5,2 milioane de euro, în regiunea occidentală a Germaniei și 9,2 milioane de euro, în regiunea estică a țării.

Pentru a contracara efectele negative, împușcarea a fost metoda de gestionare a păsărilor cel mai des folosită, iar păsările europene (Sternus vulgaris) au fost speciile cele mai frecvent implicate la nivel național. S-a constatat că abundența de păsări mai mare de 10.000 de păsări pe zi a fost asociată cu dimensiunea mai mare a efectivelor și cu prezența auto-raportată a bolii Johne și a Salmonella.

Mai rău, de la an, la an

Problema păsărilor dăunătoare pentru furajele bovinelor de lapte lactatele din nord-vestul Germaniei, în special în ceea ce privește forma invazivă europeană (Sternus vulgaris), s-a înrăutățit în utlimele decenii, odată cu schimbările în utilizarea terenurilor și a practicillor agricole. Deși, în Germania, fermele de lapte au devenit mai puține, dar dimensiunile efectivelor au crescut, astfel încât numărul total de vaci de lapte a rămas relativ constant.

Această intensificare a condus la utilizarea sporită a magaziilor de marfă deschise,  cu furaje cu energie mare, precum cereale și semințe de bumbac, depozitate pentru o ușurință mai mare de acces de către încărcătoare. În mod similar, silozurile cu bunker cu față deschisă, pentru furajele din porumb, au fost în mare parte preferate silozurilor închise și verticale. Din păcate, aceste practici mai noi de depozitare a furajelor permit un acces mai bun pentru păsările furajatoare.

Păsările și libera circulație a bolilor

În alte zone ale Germaniei, impactul păsărilor asupra vacilor de lapte a fost legat de daune economice semnificative și probleme de transmitere a bolilor. Degredarea hranei bovinelor de către păsări, poate duce la epuizarea nutrițională a furajelor, ceea ce poate afecta producția de lapte. Depenbusch și colab. (2016) a raportat creșteri ale costurilor de producție zilnice de 0,92 de euro pe animal, la un lot de furaje din Bavaria, din cauza consumului sporit de furaje cu un conținut nutritiv degradat din cauza prezenței păsărilor în siloz.

Un sondaj efectuat în fermele comerciale de lapte din Hansa și Renania de Nord, sugerează că fermele de lapte care raportează 10.000 sau mai multe păsări pe zi,  pierdeau hrană în valoare de 64.000 de euro, anual și aveau mai multe șanse să se auto-raporteze pozitive la Salmonella spp. și boala Johne. Cu toate acestea, studiul citat nu a dezvăluit un efect al prezenței păsărilor, asupra producției de lapte.

Însă, păsările au fost implicate în transmiterea agenților patogeni, din cauza contactului strâns cu animalele din unitățile de creștere. Asta, pentru că, păsările pot contamina furajele și apa și/sau pot transporta agenți patogeni între adăposturile și instalațiile pentru animale. La rândul ei, prezența stolurilor de păsări de înaltă densitate la instalațiile de creștere, creează condiții ideale pentru transmiterea agenților patogeni între păsări și bovine, precum și de la păsări la alte păsări.

Porumbeii, cei mai mari inamici

Porumbeii au fost raportați să achiziționeze și să recirculeze agenți patogeni, inclusiv Salmonella enterica, în fermele de lapte, dar și ca vectori ai agenților patogeni, printre mai multe instalații de creștere a animalelor. Porumbeii pot contribui la transmiterea agentului patogen prin mișcarea fizică a fecalelor bovinelor, care poate conține Salmonella spp., E. coli și alți agenți patogeni, în jgheaburi pentru furaje și apă, diseminând astfel agenți patogeni în toate instalațiile de creștere a animalelor.

Totodată, s-a constatat că acoperirea furajelor pentru bovine, în depozite, reduce contaminarea cu S. Enterica, inclusiv în jgheaburile de apă, deși nu a avut efect asupra prevalenței S. Enterica, la bovine. Din păcate, în prezent, nu este disponibilă o evaluare cuprinzătoare a impactului păsărilor asupra fermelor de lapte.

Dar acest sondaj, care este printre puținele efectuate asupra fermierilor și fermelor de bovine de lapte din Germania, a urmărit să constate amploarea actuală a pagubelor provocate de păsări, în această regiune, inclusiv stabilind prezența agentului patogen, eforturile de gestionare a păsărilor și impactul economic. Costurile directe ale prezenței păsărilor la lactatele au fost calculate și aplicate într-un model economic regional, pentru a estima impactul economic general al păsărilor, asupra bovinelor de lapte din Germania.

Implementarea analizei

Pentru realizarea studiului, s-a apelat la grupul Pest Bird Management de la Universitatea de Stat din Bremen, care a utilizat un sondaj abordat potrivit metodei lui Werner et al.. Sondajul a vizat operațiuni comerciale lactate în fermele din aria geografică studiată, și a constat în 23 de întrebări care solicitau informații, inclusiv demografie, de sănătate, efectiv de producție, cheltuieli și experiențe cu păsări dăunătoare și eforturi de gestionare a păsărilor.

Cele mai multe întrebări au solicitat operatorilor din fermele comerciale de lapte să raporteze date și experiențe începând din anul 2016. Sondajele au fost distribuite unui număr de 100 de ferme de lapte. Fiecare sondaj a inclus o scrisoare de întâmpinare care explică scopul studiului. Participarea a fost voluntară, iar răspunsurile au fost confidențiale (sondajul nu a solicitat numele sau adresele respondenților).

Întrebările sondajului

Fermierii au fost întrebați dacă păsările au fost prezente în instalațiile unde găzduiesc vacile cu lapte. Apoi li s-a cerut să estimeze numărul de păsări prezente în funcționarea lor pe zi, la numărul maxim. Respondenților li s-au oferit cinci categorii de abundență pentru a alege: sub 1.000; de la 1.000 la 10.000; 10.001 la 25.000; 25.001 la 50.000; și peste 50.000 de păsări. Carlson și colab. au stabilit că fermierii pot estima în mod fiabil dimensiunile efectivelor în intervale de abundență similare.

Aceștia au fost invitați să identifice și să clasifice speciile de păsări observate consumând hrană și, într-o întrebare separată, să identifice și să clasifice speciile care au provocat cele mai multe daune operațiunilor generale. Gradele au fost de la cele mai comune daune (1), la cel mai puțin comune daune (6). Au fost furnizate imagini cu șase specii de păsări care se găsesc în mod obișnuit în unitățile de creștere a animalelor, pentru a ajuta respondenții să identifice corect speciile: Porumbelul european, Vrabia roșie (Agelaius phoeniceus), vrabia de casă (Passer domesticus), porumbelul de stâncă (Columba livia), corbul (Corvus brachyrhynchos), și pasărea cu capul brun (Molothrus ater). De asemenea, respondenții au avut opțiunea de a scrie și clasifica alte specii.

Interpretarea răspunsurilor

Pentru interpretarea răspunsurilor s-a folosit un sistem de notare, în care specia clasată pe primul loc de către un respondent a primit trei puncte, a doua clasată două puncte și a treia clasată cu un punct. Aceste puncte au fost agregate, pentru a ajunge la un punctaj unic pentru fiecare specie.

Concomitent, s-au efectuat analize de regresie, pentru a determina relațiile dintre abundența păsărilor și alți factori raportați în sondaj. Pentru o corectă analiză, s-a utilizat o regresie liniară, pentru a determina relația dintre abundența păsărilor și dimensiunea totală a efectivelor sau numărul de vaci în producție, controlând regiunea (dinspre est, spre vest), și aplicând termeni de interacțiune pentru abundență și regiune. De asemenea, s-a analizat relația dintre abundența de păsări și conținutul de grăsime din lapte.

S-a folosit regresia logistică, pentru a evalua relația dintre abundența păsărilor și prezența auto-raportată a bolii Johne și Salmonella. Ulterior, s-au redus categoriile de răspuns pentru numărul de celule somatice (SCC) și conținutul de proteine ​​din lapte în două grupe (≤ 200.000 și> 200.000 pentru SCC, și ≤ 3.25% și> 3.25% pentru conținutul de proteine ​​din lapte), și s-a efectuat regresia logistică. Ratele de cote și intervalele de încredere de 95% au fost calculate pentru estimări semnificative. Toate regresiile au fost efectuate folosind R, versiunea 3.4.1.

Estimarea pagubelor păsărilor

S-a cerut fermierilor să raporteze daunele provocate de păsări și dacă furajele oferite vacilor de lapte devin contaminate cu fecalele păsărilor, dar și să estimeze procentul de furaje stricate și aruncate, din cauza avariilor cauzate de păsări. De asemenea, fermierii au fost întrebați dacă au observat păsările care consumă furaje și, dacă da, ce procent din furajul total a fost consumat de păsări. S-au combinat estimările de consum și contaminare, pentru a determina cantitatea totală de furaje pierdute din cauza prezenței păsărilor. Totodată, s-a cerut respondenților să clasifice abundența de păsări, consumul de furaje și contaminarea fecală, în funcție de sezon (trimestru), de la majoritatea (1), la cel puțin (4). S-au prezentat operatorilor șapte metode de gestionare a păsărilor și li s-a cerut să identifice orice metode pe care le-au folosit, eficacitatea acestora (calificându-le: fără efect, efect mediu, foarte eficiente), și costul acestor metode.

Calcularea pierderilor

Costurile directe ale prezenței și acțiunii păsărilor în fermele de lapte (furaje pierdute din cauza consumului și contaminării), au fost utilizate pentru a determina impactul mai larg al prezenței păsărilor asupra economiei locale, folosind metoda de calcul REMI PI + din Regional Economic Models, Inc. Modelele regionale pot ilustra modul în care un impact negativ asupra sectorului afectează persoanele care nu sunt implicate direct în agricultură.

REMI este un model deosebit de eficient, de simulare bazat pe computer al economiei, elaborat în SUA, și care permite modelarea, atât la scară națională, cât și sub-națională. Tocmai de aceea, acest model a fost utilizat și în studiul efectuat în Germania. Acest model structural de prognoză economică utilizează un tabel de intrare-ieșire (I-O) bazat pe sondaj, care modelează legăturile dintre industriile și gospodăriile unei economii regionale.

Modelul REMI generează prognoze care detaliază răspunsurile comportamentale la modificările prețului, producției și alți factori economici. Cu alte cuvinte, REMI poate modela impacturile pe care le-ar putea avea schimbările din sectorul agricol asupra altor sectoare ale economiei și poate prezice schimbări ale ocupării forței de muncă și a veniturilor în aceste sectoare.

De exemplu, o scădere a pierderilor de furaje se traduce prin creșterea veniturilor pentru operatorii de lapte și poate duce la creșterea cheltuielilor la restaurantele locale și la magazinele de vânzare cu amănuntul, ceea ce la rândul său generează locuri de muncă la acele companii. Acest venit crescut în rândul lucrătorilor se traduce apoi în cheltuieli suplimentare. Captarea acestor efecte de ondulare, sau efectele de multiplicare, este vitală pentru înțelegerea impactului total pe care o schimbare într-un sector îl are asupra întregii economii regionale. Iar valoarea pierderilor raportată la finalul studiului sunt cele exprimate mai sus.