Desi, in ciuda scaderii continue, Romania se mai afla, inca, in top 10 al producatorilor de lapte, din punct de vedere al procesarii stam rau, domnilor, ca sa-l citam pe Caragiale. Doar a cincea parte din laptele produs ajunge sa fie procesat si asta din cauze multiple, fapt care nu are cum sa bucure pe nimeni. Rezultatul lipsei de eficienta este evident: fermierii sunt saraci, septelul imputinandu-se continuu, iar procesatorii, desi socotesc beneficii, sunt departe de criteriile de performanta economica la care se afla majoritatea tarilor din Uniunea Europeana. O analiza Eurostat, coroborata cu date frunizate de Consiliul Concurentei, scot in evidenta ramanerea in urma a Romaniei care are inca multe lectii de invatat de la statele dezvoltate din Occident.

Lapte ieftin, produse scumpe In absenta unui numar consistent de ferme de mari dimensiuni sau a unor asociatii care sa isi valorifice eficient productia de lapte dar, mai ales, in absenta implicarii producatorilor de lapte in procesarea acestuia, industria romaneasca a lactatelor nu se ridica decat la 900 de milioane de euro, cu mici fluctuatii de la an la an. Asa se intampla ca doar 20% din totalul de 4,7 miliarde de litri de lapte care se produc anual in Romania, ajung in zona procesarii. Aceasta este una dintre particularitatile bifate cu minus ale industriei autohtone a lactatelor. Dar, mai sunt. Costurile de productie a laptelui sunt mai mici, la noi, decat in Slovacia, Polonia sau Ungaria, daca e sa ne referim doar la Europa de Est. Cu toate acestea, pretul lactatelor in zona de retail sunt printre cele mai ridicate. Diminuarea acestora ar putea surveni doar in conditiile eficientizarii productiei si, mai ales, a crearii de unitati de procesare la nivelul asociatiilor de fermieri. Desigur, acest fapt ar conduce si la cantitatea de lapte procesat, procentul fiind, dupa cum am vazut mai sus si dupa cum toata lumea cunoaste, mult inferior potentialului. Nici consumul de lapte procesat, pe cap de locuitor nu este ridicat. Astfel, potrivit Eurostat, in topul consumului din spatiul comunitar, pe primul loc se afla Irlanda, cu 94, 7 litri pe cap de locuitor. Urmeaza Spania, cu 80, 2 l, Danemarca - 76 l, Marea Britanie - 68, 3 l, Italia - 55, 5 l, Olanda - 55, 1, Franta - 44, 6, Germania - 41, 5, iar topul continua pana ajunge si la Romania, acolo unde un locuitor consuma anual doar 6, 1 litri de lapte procesat Structura productiei si capacitatea de procesare In Romania avem cel mai mare numar de exploatatii de vaci: 850.000, cel mai mare din Uniunea Europeana. Numai ca, 90% din acestea sunt, de fapt, pseudi-ferme de familie cu una sau doua vaci de lapte. Prin comparatie, in Uniunea Europeana, majoritatea covarsitoare a fermelor au intre 10 si 100 de capete, iar 60% din laptele produs este procesat in cooperative care si-au organizat de zeci de ani unitati de procesare, in unele tari, precum Italia, Franta si Germania, acest lucru intamplandu-se inca din anii 20-30 ai secolului trecut Legat de piata europeana a laptelui, merita sa vedem si care este topul, in ceea ce priveste productia, pe cap de locuitor la nivelul anului 2010: Irlanda: 1, 144 l, Danemarca: 830 l, Olanda: 661 l, Austria: 380 l, Franta: 374 l, Germania: 346 l, Polonia: 318 l, Cehia: 240 l, Romania: 232 l, Marea Britanie: 231 l, Italia: 187 l, Ungaria: 184 l, Bulgaria: 159 l, Spania: 143 l etc. Iata, acum cateva date de performanta care vor fi mai mult decat edificatoare. Numai daca ne referim la valoarea exportului de lactate ale Irlandei, pe 2011, sa spunem ca acestea au fost de 2,6 miliarde de euro Numai daca vedem ca Italia produce mai putin lapte decat Romania, dar valoarea industriei lactatelor din Peninsula atinge valoarea de 4,8 miliarde de euro, ne arata adevarata fata a contraperformantelor mioritice Structura procesarii Potrivit datelor Consiliului Concurentei, cei mai mari 10 procesatori ai industriei romanesti de lactate sunt in proprietatea a sapte multinationale, dintre acestea, cele mai mari fiind Danone, FrieslandCampina, Hochland, Lactalis, la care se adauga Albalact, procesatorul cu o capitalizare romaneasca. Iar piata totala a produselor lactate finite se ridica la putin peste un miliard de euro. Vorbind despre acest miliard, credem ca merita sa mai citim o data comparatia cu Italia. ªi, daca tot ne raportam la alte tari, sa spunem ca importurile fluctueaza intre 9 si 12% din laptele procesat, acestea fiind realizate mai ales in perioada iernii, cand productia locala scade cu 30%. Datele de mai sus creeaza imaginea de pozitie de forta a marilor procesatori care dicteaza pretul laptelui, la achizitie. Acest lucru, insa, ar fi greu de realizat in Occident, acolo unde, pe marile piete din Uniunea Europeana, asociatiile de fermieri sunt intrate in actionariatul procesatorilor. Asadar, negocierile la achizitii sunt deosebit de dure. Romania e nesemnificativa pe piata comunitara Desi Romania se situeaza la jumatatea clasamentului celor mai mari tari producatoare de lapte din UE, cu un volum de 232 de litri pe cap de locuitor pe an, inaintea majoritatii pietelor din regiune si la un nivel similar cu Anglia sau Cehia, industria locala a laptelui este nesemnificativa la nivelul pietei UE. Astfel, datele centralizate de Consiliul Concurentei arata ca segmentul de procesare a laptelui, in 2010 s-a realizat o cifra de afaceri de doar 4,1 miliarde de lei adica, 920 de milioane de euro, asigurand locuri de munca pentru aproximativ 14.800 de angajati, in conditiile in care procesatorii au initiat relatii comerciale cu aproape 180.000 de exploatatii agricole pe parcursul intregului an. Dar, in Uniunea Europeana, sectorul productiei si procesarii laptelui ruleaza anual 800 de miliarde de euro, avand aproximativ 12 milioane de angajati. La nivelul productiei de lapte, cota alocata Romaniei reprezinta doar 2,2% din nivelul productiei totale din UE, pe care insa nu o atingem din acelasi motiv al segmentarii exploatatiilor: doar jumatate din fermele de vaci, adica circa 500.000 de exploatari, intra in sistemul de cote. Listarea la bursa Evident, oricine s-ar gandi la imbunatatirea situatiei, se va referi in primul rand la relatia cu statul. Fermierii vor ridica problema subventiilor, a preturilor la achizitie, iar procesatorii, la imbunatatirea mediului de afaceri, cod fiscal etc. Desigur, statul isi are rolul sau bine definit. Dar cum experienta ne-a invatat ca nu prea avem de ce sa asteptam prea multe lucruri bune din partea autoritatilor, sa ne gandim la ce s-ar putea face potrivit lozincii: Ajuta-te singur. Daca privim din perspectiva marilor companii, acestea isi au propriile strategii de dezvoltare. Fara a dezvolta tema relatiei acestora cu retailul, sa spunem ca, pana una, alta, concurenta este intr-atat de acerba si rivalitatile intr-atat de mari, incat cu greu am imagina in acest moment o colaborare a acestora pentru a stabili un program national de crestere a consumului de produse lactate. ªtim ca, in anii trecuti, s-a incercat ceva, dar a fost prea putin. In acest sens, un exemplu il pot oferi Statele Unite sau cateva tari din Occident, acolo unde, impreuna cu guvernele, au fost demarate ample campanii publicitare in urma carora se urmareste cresterea consumului atat la nivel general, cat si pe categorii de varsta (nou-nascuti, copii mici puberi, adolescenti, tineri etc.) sau pe categorii de populatie. Este absolut necesar sa amintim aici ca o parte din costuri au fost suportate de guvernele tarilor respective. O solutie demna de luat in seama ar fi listarea societatilor romanesti la Bursa, in vederea atragerii de capital. Investitiile ulterioare trebuie efectuate numai in conditiile unei temeinice analize tehnice. Analiza tehnica inseamna studiul istoricului graficelor cu scopul de a determina directia viitoare a pretului. Adeptii analizei tehnice considera ca toate evenimentele economice, politice sau de alta natura, care ar putea influenta piata, sunt deja reflectate in evolutia graficului, facand astfel inutila analiza fundamentala. Istoria se repeta, si, deci, miscarile pietei urmaresc anumite tipare care pot fi anticipate sau cel putin cuantificate. Aceste tipare generate de miscarea pretului poarta denumirea de semnale. Scopul analizei este de a descoperi semnalele in evolutia actuala a pretului pe baza analizei semnalelor din trecut. De asemenea, analiza tehnica sustine faptul ca pretul se misca in trenduri, prin urmare, miscarile pretului nu sunt intamplatoare. Pretul poate sa aiba trei directii: crescator, descrescator si stagnant (miscare oarecum orizontala intr-un interval foarte restrans). Odata ce pretul a intrat intr-un trend, acesta continua in acea directie pentru o buna perioada. Evolutia recenta a pietei de capital romanesti pare sa confirme asteptarile privind rolul sau in finantarea activitatii economice. Bursa de Valori Bucuresti a reprezentat in ultimii trei ani scena unor oferte publice primare, atat de obligatiuni, cat si de actiuni emise atat de corporatii. Insa aceasta evolutie este bazata in principal pe modul de pregatire si de informare a traderilor care actioneaza pe bursa din Romania, acestia urmarind modul de desfasurare a tranzactiilor de pe principalele burse internationale, dar si modul in care analiza tehnica este cea care joaca rolul primordial in succesul tranzactiilor pe bursa. Asocierea, solutia celor mici Dar la nivel national, ramane o parte foarte importanta neacoperita, daca ne gandim la procesarea laptelui, iar aceasta cade in sarcina fermierilor. Cum aminteam mai sus, cea mai eficienta cale este aceea a asocierii, nu doar in privinta productiei si comercializarii laptelui ca materie prima, ci si pe linia procesarii. Desigur, se cer facute investitii, acreditari de productie si produs, dar credem ca toata lumea cunoaste faptul ca profitul consistent nu poate sa vina decat de pe urma inaltei procesari a materiei prime. Nu mai departe decat luna trecuta, aflat la standul Romaniei de la Greenweek-Berlin 2011, Ministrul Federal al Alimentatiei din Germania, Ilse Aigner, a declarat: Dezvoltarea fermelor medii si mari, dar si a unitatilor de procesare ar putea aduce Romania alaturi de marile puteri ale Europei, daca materia prima de calitate obtinuta ar fi prelucrata in cat mai multe unitati de procesare. Romania trebuie sa continue sa-si dezvolte agricultura daca vrea sa fie performanta. In Franta, Germania, Elvetia, Italia, ca sa nu luam decat cateva exemple, majoritatea procesatorilor de lapte o reprezinta micile fabrici de familie, unele, vechi de sute de ani, precum si fabricile care apartin asociatiilor de fermieri. La expozitia mondiala ANUGA, de anul trecut, pavilionul Elvetiei a fost acoperit, in marea lui parte, nu de marile companii, ci de mici firme de familie sau firme ale unor astfel de asociatii, cei 29 de expozanti venind cu nu mai putin de 450 de noutati Iar Marele Premiu pentru Inovatie nu a fost luat de vreo multinationala, ci de firma italiana Brazzale, firma de familie care acum isi bazeaza productia pe o asociatie de fermieri, firma care functioneaza inca de la jumatatea secolului al XVIII-lea Asadar, din aceasta uriasa diversitate de procesatori deriva si uriasa diversitate de produse, si marea cantitate a laptelui procesat, si eficienta deosebita, si, desigur, profitul pe masura al tuturor. Cu putina bunavointa, si in Romania s-ar putea face asa ceva. Mai ramane de indeplinit o conditie, in relatia dintre eventualii fermieri romani: cinstea