La fel ca in alte domenii, recesiunea a lovit si industria laptelui din Romania. Datele oferite de Institutul National de Statistica si informatiile venite dinspre fermieri ori de la procesatori indica atat o activitate cu mult sub potentialul pietei, cat si o scadere continua a volumului de afaceri, ceea ce ne determina sa afirmam ca industria lactatelor s-a cam acrit.

Problemele incep inca din ferme Prezent la o dezbatere organizata in aceasta primavara de Financiarul, pe marginea situatiei de fapt a industriei laptelui, fostul presedinte al APRIL, Valeriu Steriu, a afirmat categoric: In Romania, consumul de lapte este de cinci, pana la zece ori mai mic decat media europeana, ceea ce arata, de fapt, un potential foarte mare al pietei interne. Dar degeaba producem, pentru ca laptele ramane in ferme. Numai 20% din laptele produs in Romania ajunge in fabrici si aceast grad de prelucrare il avem de aproape zece ani. Pot spune ca este un dezastru al sectorului. Datele centralizate la Ministerul Agriculturii, precum si la INS par sa confirme acest lucru. Cu toate ca zootehnia numara circa trei milioane de vaci, in 2010, 42% din productia de lapte a ramas pentru autoconsum, 36 % a luat calea vanzarilor directe, si doar 22 %, din totalul productiei de lapte a fost destinat procesarii. Cu alte cuvinte, dintr-o productie anuala de 4,7 miliarde de litri, doar o mica parte este prelucrata. Cauza gradului mic de procesare a laptelui, provenit din productia autohtona, este, fara indoiala, modul de organizare a fermelor. Intr-un procent covarsitor, de 90%, materia prima provine din gospodariile taranesti, care au cel mult doua, trei vite. Pe plan national sunt doar cateva ferme de mari dimensiuni si doar 1.200 detin un numar de peste 50 de bovine. De aici, scaderea cantitatii de lapte colectat. Astfel, potrivit INS, daca in 2008 volumul colectarilor era de 1.222.650 de tone, in 2010 a fost de 900.829 de tone, iar la jumatatea acestui an, cantitatea colectata a fost de doar 438.433 de tone Importul, vesnica solutie Pentru a acoperi necesarul, procesatorii din Romania s-au vazut nevoiti sa importe anul trecut o cantitate de 200.000 de tone de lapte, facandu-l pe ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, sa declare: Este inadmisibil ca Romania a ajuns sa importe lapte si produse lactate, cu atat mai mult cu cat nu sunt de cea mai buna calitate. Alarmat de starea precara a industriei, ministrul atragea atentia recent ca aderarea la Uniunea Europeana a insemnat pierderea, in numai trei ani, a 750.000 de bovine. Asadar, conform recensamantului agricol efectuat in acest an, Romania mai detine doar 1.985.000 de bovine, fata de 2.734.000, cate numara in 2007, la momentul aderarii. Iar acest septel trebuie sa asigure si materia prima pentru industrie, si consumul de carne de vita. Cauzele pentru care s-a ajuns in aceasta situatie sunt sintetizate tot de ministrul care considera ca fermierii au fost lipsiti de orice sprijin real: Numarul de bovine a scazut pentru ca nu a existat sprijin. A fost una dintre probleme si aici eu nu dau dreptate Asociatiei Patronatelor din Industria Laptelui. ªi statul a gresit, dar si procesatorii trebuie sa isi revada anumite atitudini fata de crescatorii de animale. Acesta este unul dintre motivele pentru care am cerut Comisiei Europene prelungirea perioadei de tranzitie de la laptele neconform, catre laptele conform, pentru a crea facilitati pentru exploatatiile agricole, astfel incat sa nu mai fie niciun fel de comentarii la adresa producatorilor de lapte, a declarat Tabara, citat de Capital. Tot el isi intarea opinia, solicitand ajutor marilor procesatori din industria lactatelor si incercand sa ii determine sa-si schimbe politica de achizitii, devenind un suport pentru fermieri: Aceste firme sunt indreptatite sa ofere sprijin, mai ales ca profiturile sunt foarte mari, iar diferenta dintre pretul la producator si cel final este foarte mare. De aceea, companiile au obligatii serioase. Se fac foarte multi bani in industria lactatelor, iar castigurile sunt realizate pe spinarea fermierilor. Desigur, procesatorii au alta opinie. Acestia afirma ca majoritatea profiturilor se regasesc in conturile hipermarket-urilor: Din toate analizele noastre reiese ca nu procesatorii sunt cei care pastreaza cea mai mare parte a castigului, dupa cum a declarat pentru Financiarul Carmen Solomonescu, presedinte al APRIL, si este foarte posibil sa aiba dreptate. Productia este determinata de consum In industria laptelui, nu se poate produce pe stoc. Produsele finite sunt alimente cu un grad mare de perisabilitate. Devine evident faptul ca volumul productiei este dat de vanzari. La fel de evident este si faptul ca productia s-a diminuat constant. Pricipalele categorii la care s-au inregistrat scaderi, in ianuarie 2011, fata de aceeasi luna a anului 2010, au fost: smantana de consum (-2,9%), untul (-9,8%), branzeturi (-5,8%), lapte acidulat, lapte batut, iaurt, iaurt de batut, altele: -8%. Mai mult, balanta import-export este total dezechilibrata. Un exemplu l-a oferit tot Valeriu Steriu, in cadrul dezbaterii amintite: La branzeturi si casuri, importam 2.000 de tone, in valoare de 70 de milioane de euro. Cantitativ, exportam mai mult, adica 2.700 de tone, dar in valoare de 15 milioane de euro. Adica, facem un export de materie prima pe casuri, dar importam produse finite, procesate superior In mod firesc, volumul vanzarilor a fost diminuat si din cauza majorarii preturilor la raft. In conditiile in care fermierii nu au crescut pretul laptelui, inca din 2009, cresterile sunt puse de procesatori pe seama majorarii TVA-ului, a adaosului comercial foarte mare pus de comercianti si a cresterii pretului carburantilor. Declinul, insa, nu s-a oprit. Daca privim statistica primului semestru al acestui an, situatia e si mai ingrijoratoare. Potrivit INS, la finalul lui iunie 2011, cantitatea colectata de lapte de vaca a scazut fata de inceputul anului cu 7, 7 % (-38.358 de tone). Scaderi s-au inregistrat la productia de unt (-3,8 %), branzeturi, inclusiv cantitatea de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (-2 %) si lapte acidulat, iaurturi, iaurt de baut (-1,4 %), raportat la aceeasi perioada a anului trecut. Iar, daca vorbim de cresteri, acestea s-au inregistrat doar la laptele de consum (+1,4 %) si smantana de consum (+1,2 %). Fireste, o parte din cresteri se explica prin marirea importurilor de lapte materie prima, rezultand de aici un si mai mare dezechilibru al balantei internationale. Oricum, Romania este mult in urma celorlalte state europene in privinta procesarii laptelui, desi potential exista. Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Tanczos Barna, sustinea, la o intalnire organizata de Institutul Bancar Roman, ca dupa 20 de ani de capitalism, am ajuns in 2011 sa cautam solutii pentru redresarea industriei lactatelor. Nu avem relatii intre producatori si banci. Iar procesatorii nu au reusit intrarea pe piata europeana a lactatelor pentru ca nu s-au accesat si nici nu s-au folosit fondurile europene, lucrandu-se in continuare, in buna masura, cu lapte neconform. Exportam materie prima sau produse primare si importam produse inalt procesate. Ca si cum n-ar fi fost de ajuns La nivel de sistem, industria laptelui a ajuns sa se confrunte cu inca o dificultate. Presedintele ANSVSA, Radu Roatis, este de parere ca daca nu se iau urgent masuri, in trei ani, micile ferme vor disparea, laptele reprezentand pentru Romania o problema majora Potrivit acestuia, 83% din exploatatiile bovinelor o reprezinta gospodariile familiale cu una, pana la trei capete, fiind dificila asigurarea sanatatii animalelor. Nici centrele de colectare a laptelui nu sunt bine organizate, in marea lor majoritate amestecandu-se laptele provenit de la mai multi producatori, fapt care face dificila activitatea de supraveghere a calitatii produselor. ªi ministrul Agriculturii atragea atentia in acest sens: In cel mult trei ani, trebuie sa refacem septelul. Altfel, dupa 2015, cand se va suspenda cota la lapte, vom depinde de importuri. Sa fie o solutie amanarea perioadei de gratie pentru trecerea la laptele conform, pana in 2012? Oficiali ai MADR si ANSVSA spun ca, da, promitand dezvoltarea programelor de sprijin pentru producatorii de lapte. Personal, suntem sceptici. 2012 va fi an electoral si, cine stie, cine si cu ce idei va veni la carma agriculturii In plus, ce nu s-a facut din 2.000, cand s-a semnat Tratatul de Preaderare, se va face intr-un an si ceva? Citandu-l pe Ceausescu, raspundem: Es-clus In mod normal, momentul aderarii la spatiul comun European trebuia sa ne gaseasca avand toate standardele la nivelul la care spune legea. In plus, sa nu ne ascundem dupa coada vacii si sa recunoastem ca starea calduta a ambiguitatii e foarte profitabila pentru multi. Numai si daca ne gandim ca piata neagra a lactatelor este estimata chiar de INS la 40 %, si daca ne amintim ca aceasta piata nefiscalizata functioneaza mai ales pe zona laptelui neconform, ne putem face o imagine despre profitul negru, dar si despre pierderile procesatorilor cinstiti. Dar, procesatorii sunt interesati cu adevarat de trecerea la laptele conform? In mod normal, asa ar trebui. Iata, grecii de la Olympus se lauda ca au deschis o linie de export in Statele Unite, vanzand americanilor lactate procesate din laptele unor fermieri romani care respecta standardele impuse. Asadar, o materie prima de calitate presupune un produs final de o calitate mai mare decat media prezentului, fapt care poate determina cresterea consumului, deci, cresterea profitului pentru toti cei implicati in industrie. Apoi, lucru omis de multi dintre procesatori, investitia in publicitate nu trebuie privita ca o cheltuiala de prisos. In timp ce, pe plan international, se pune problema unor campanii publicitare coordonate de consilii bilaterale (producatori-guverne), pentru a determina un consum tot mai ridicat de produse lactate, companiile romanesti sunt inca refractare la astfel de strategii. Cert este ca industria lactatelor nu se afla deloc intr-o situatie fericita. La fel de cert este faptul ca, mai jos decat atat, se poate ajunge, dar nu e de dorit. Angrenajul producator-procesator trebuie sa functioneze spre beneficiul comun. Iar, prin programul editorial pe care si l-a asumat, revista Fabrica de Lapte-FDL va oferi sprijin tuturor celor care activeaza in sistem.