Automatizarea fabricilor de procesare a laptelui din România a devenit o prioritate în contextul reducerii forței de muncă disponibile și al presiunilor crescânde pentru eficiență și standardizare. În ultimii ani, tot mai multe unități medii și mari au integrat sisteme automate de pasteurizare, curățare CIP, monitorizare SCADA și linii de îmbuteliere complet automatizate.

Conform datelor colectate de MADR în 2024, aproximativ 62% dintre fabricile mari de lactate din România utilizează cel puțin un sistem complet automatizat într-unul dintre fluxurile de producție. Automatizarea aduce beneficii semnificative: reducerea pierderilor tehnologice cu până la 12%, scăderea costurilor operaționale și creșterea consistenței calității produsului finit.

Costurile inițiale rămân ridicate – o linie complet automatizată de pasteurizare și ambalare poate depăși 700.000 de euro, însă returnarea investiției se produce în medie în 3–5 ani, conform unor analize făcute de firme de consultanță din industrie. Programele AFIR și PNS oferă cofinanțări de până la 65% pentru astfel de modernizări, însă procesul birocratic este adesea descurajant pentru micii procesatori.

În ciuda beneficiilor, provocările persistă: integrarea cu infrastructura învechită, lipsa personalului calificat pentru mentenanță și configurare, dar și lipsa unei culturi organizaționale axate pe digitalizare. În multe cazuri, automatizarea este folosită parțial, fără exploatarea întregului potențial al datelor generate de procesele automate.

Pe viitor, integrarea completă a soluțiilor de tip Industrie 4.0 va fi decisivă pentru competitivitatea fabricilor românești pe piața UE. Automatizarea nu este doar o opțiune tehnologică, ci o necesitate economică într-un sector unde marjele sunt tot mai presate de costuri și cerințele de conformitate.

(Foto: Freepik)