Un studiu comandat de Kaufland România, desfășurat în perioada aprilie-mai 2024, în parteneriat cu experți din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, facilitat de UniBuc Consult - Serviciul de Training și Consultanță și compania de cercetare iSense Solutions privind atitudinea românilor față de voluntariat, arată că doar 5% dintre români se implică în mod constant și activ în acțiuni de voluntariat, deși 92% dintre ei consideră apelul la voluntariat o practică pozitivă, indiferent dacă au lucrat sau nu ca voluntari.

Totodată, Kaufland România a anunțat lansarea platformei și programului TimpPentruBine care urmărește dezvoltarea activităților de volutanriat, atât în interiorul companiei, cât și pe plan local și național.

Conform rezultatelor cercetării, una dintre cele mai ample din ultimii ani inițiată de mediul privat, motivele principale pentru care românii fac voluntariat sunt pur emoționale, într-un cadru neorganizat, însă.

„Aproape jumătate (43%) dintre români nu au participat încă la activități de voluntariat într-un cadru oficial și organizat, iar emoția rămâne principalul factor care îi motivează pe adepții voluntariatului. Asocierea voluntariatului cu etichete pozitive precum bunătate (90%), responsabilitatea (86%) sau implicarea civică (82%) întrunește grade foarte mari de acord”, se arată în studiu.

Rezultatele relevă, totodată, că majoritatea respondenților asociază voluntariatul cu aspecte pozitive și menționează o varietate extinsă de motive pentru care aleg să își petreacă timpul astfel.

Mai mult de jumătate dintre respondeți nu fac voluntariat din lipsă de timp sau alte obligații (55%), că nu vor (52%) sau că statul și alte instituții ar trebui să rezolve problemele societății (51%).

În baza acestor date, Kaufland România, recunoscută pentru modelul de business responsabil și implicarea în comunitate, lansează o campanie complexă de comunicare, prin care să promoveze rolul voluntariatului în dezvoltarea unei societăți și să crească nivelul de implicare al locuitorilor din toată țara.

Scopul campaniei și rezultatele studiului confirmă că există un potențial mare de a crește posibilitățile de implicare civică la nivel individual, în activitatea de zi cu zi.  Prin urmare este nevoie de acțiuni de comunicare și conștientizare pentru a ajunge la o cultură a voluntariatului în România, dincolo de percepția emoțională.

În privința cadrului instituționalizat de desfășurare a voluntariatului, două treimi (64%) dintre respondenți nu știu că există o lege a voluntariatului, iar un număr similar (74%) și-a exprimat dorința de a avea un cadru legislativ bine definit pentru desfășurarea acestor activități. 

Acest lucru indică nevoia de maturizare a conceptului, de tranziție de la „faptele bune" și simțul civic către o activitate organizată, desfășurată conform unor norme legitime și în acord cu obiective strategice care să răspundă la nevoile actuale ale societății.

„Cred în puterea voluntariatului de a transforma o societate. Că împreună suntem capabili de lucruri mărețe, odată ce înțelegem că ești cu adevărat împlinit când știi că lași în urma ta – un loc, un om – mai bine decât i-ai găsit. Este al treilea an în care dedic cauzelor sociale un număr de ore egal cu vârsta împlinită – adică 48 de ore, până la final de 2024. Iar la Kaufland, fiecare coleg are două zile libere în plus pentru activități de voluntariat pe care și le aleg singuri. Sunt mândru să-i văd dornici să ajute. Și sunt încrezător că prin această campanie, vom fi tot mai mulți și vom ajuta România să devină așa cum ne dorim”, a declarat Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova.

În ceea ce privește sursele de informare privind oportunitățile de voluntariat și mobilizarea pentru astfel de cauze, rețelele de socializare (32%) și prietenii/cunoștințele (24%) sunt principale. Dealtfel, cele mai credibile surse de organizare a voluntariatului sunt pentru români grupurile de cetățeni (29%), bisericile (27%), ONG-uri (25%).

„Faptul că locul unu este ocupat de grupuri de cetățeni, fără un suport instituțional/formal, arată o imagine a implicării civice nu atât ca urmare a unei culturi a voluntariatului, ci mai degrabă a unei culturi a binelui, construită pe spontaneitate, cauze care impresionează și nu pe proiecte de lungă durată, suport instituțional și încredere în instituții”, indică rezultatele cercetării.

„Voluntariatul, originar din structurile militare și ulterior adoptat de diverse medii sociale, a devenit un pilon fundamental în susținerea cauzelor sociale sau ecologice din societate. Numeroase studii demonstrează o corelație pozitivă între implicarea în activități de voluntariat și o viață mai lungă și mai fericită a voluntarilor. De fapt, persoanele fericite, cu un nivel social bun, sunt cele care se implică cel mai mult în voluntariat, contribuind astfel la bunăstarea comunității.

Astfel, voluntariatul nu doar că îmbunătățește viețile celor ajutați, dar le și oferă voluntarilor o satisfacție profundă și o calitate a vieții superioară”, a declarat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

De asemenea, nivelul de implicare în acțiuni de voluntariat crește odată cu nivelul de educație.

Analizele comparative din cadrul eșantionului au arătat că voluntariatul este mai răspândit în rândul persoanelor din mediul urban, cu vârsta, veniturile și nivelul de educație mai ridicate. Cu toate acestea, atitudinea pozitivă față de voluntariat este larg răspândită în toate categoriile socio-demografice.