România nu este mulțumită de ultima propunere privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, pentru că nu satisface niciuna dintre cerințele exprimate în ultimul an și jumătate de autoritățile de la București, a declarat Klaus Iohannis, citat de Euractiv.   Recent, președinția finlandeză a Consiliului UE a prezentat o soluție de compromis privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, dar propunerea nu satisface nici interesele statelor din est, care vor menținerea unei finanțări ridicate pentru agricultură și dezvoltare regională, dar nici a statelor vestice care au cerut un buget mai frugal.   „Nu sunt deloc de acord cu această propunere finlandeză, nouă nu ne convine din niciun punct de vedere și se pare că nu suntem singurii. Propunerea nu ne satisface absolut deloc, lipsesc chestiuni esențiale, de exemplu flexibilitatea între fonduri. Banii alocați pentru coeziune sunt prea puțini, pentru politica agricolă comună, împărțirea banilor și condiționalitățile, de asemenea, nu ne satisfac. Știți că politica agricolă și coeziunea sunt extrem de importante pentru noi”, a declarat președintele Klaus Iohannis, înainte de ședința Consiliului European în care se va discuta și bugetul UE.   Iohannis a adăugat că, cel mai probabil, Consiliul European nu va adopta nicio variantă de buget pentru UE în acest summit. „În acest sens nu voi agrea sub nicio formă această propunere finlandeză și, cu siguranță, vom ajunge la ceea ce se și propune în concluzii, să delegăm Președintelui Consiliului munca de elaborare a unui nou draft pentru MFF (multianual financial framework - cadrul financiar multianual)”, a spus Iohannis.   O altă temă importantă aflată pe agenda Consiliului European de joi și vineri este planul Comisiei Europene de a grăbi procesul de reducere a emisiilor de carbon, astfel încât Europa să devină un continent neutru din punct de vedere al emisiilor până în 2050.   „În ceea ce privește schimbările climatice, se propune spre discuție un obiectiv foarte ambițios, și anume neutralitatea climatică până în 2050, asta însemnând să reducem emisiile foarte, foarte mult”, a arătat șeful statului.   Dar Iohannis a susținut o poziție anunțată deja de alte state din estul Europei, respectiv necesitatea ca UE să preia o bun parte din povara costurilor: „Pentru economiile noastre din partea estică a Uniunii Europene, este un obiectiv foarte complicat, care poate fi obținut, dar numai cu o cheltuială foarte, foarte mare. Noi dorim ca o parte din această cheltuială să fie suportată și din bugetul european, adică din fonduri europene, însă discuția nu va fi simplă deloc și vom mai avea multe Consilii pe aceste teme”, a declarat Iohannis.