Asa este si cazul firmei Lactag. Bazandu-se pe o traditie de zeci de ani, firma argeseana este, in momentul de fata, unul dintre cei mai respectati producatori de lactate din Romania. Rezultatele obtinute si calitatea productiei i-au pus in pozitia de jucator demn de luat in seama, atat pentru perioada actuala, cat, mai ales, pentru viitor. In echilibru, printre crocodili ªtiti cum suntem, acum? Ca si cum am merge pe o franghie, iar in stanga si in dreapta am avea numai crocodili, ne-a spus domnul Sorin Nitu, directorul de productie al SC Lactag SA, acela care a facut oficiile de gazda in timpul vizitei noastre de documentare. Industria lactatelor din Romania se afla intr-o situatie atat de grea, incat cu greu ne putem pastra la un nivel ridicat. Asa este. Dar, in ciuda dificultatilor de moment, succesul celor de la Lactag poate fi pus atat pe seama judicioasei planificari a activitatii curente, cat si pe seama traditiei, a experientei. ªi, daca tot am vorbit de traditie, sa amintim ca actuala firma este fosta ICIL Arges. Infiintata inca din anul 1962, fosta Intreprindere de Colectare si Industrializare a Laptelui avea in patrimoniu patru fabrici de procesare: in Pitesti, Curtea de Arges, Campulung Muscel si Costesti. Pana in 1989, cele patru unitati dispuneau de o capacitate de colectare si procesare de pana la 200.000 de litri de lapte pe zi, asigurand, macar pe hartie, consumul de lactate pentru locuitorii judetului Arges. Ce prisosea era trimis la Bucuresti. De acolo, produsele ICIL-Arges luau drumul exportului, in principal, in fosta Uniune Sovietica si in fostele tari CAER, dar si in Italia, acolo unde se exportau cele doua sortimente de branza, Peccorino si Romano, pentru care fusese special infiintata fabrica de la Costesti. Asadar, la vremea aceea, exista macar iluzia prosperitatii. Pentru ca, odata cu 1990, pentru aproape zece ani, lucrurile aveau sa se schimbe in rau. Numai si daca ne gandim ca in anii ’90 se ajunsese sa se proceseze doar 15.000 de litri de lapte pe zi si tot vom avea o imagine a declinului. Iar, daca vom adauga faptul ca fabricile din Costesti si Curtea de Arges au fost abandonate, vom avea o imagine mai completa a acelor ani. Lucrurile aveau sa se schimbe in anul 2.000, moment in care pachetul majoritar de actiuni a fost vandut de SIF Oltenia catre o societate cu capital integral privat romanesc. Acela a fost anul in care activitatea a fost relansata, Lactag fiind beneficiara unui program de finantare SAPARD, dar si al investitiilor directe care au totalizat 3,3 milioane de euro. Prin programul de retehnologizare, s-a urmarit reutilarea integrala a fabricii din Costesti, eficientizarea departamentului de desfacere prin achizitionarea unui nou parc auto, asigurarea aprovizionarii cu materie prima de calitate, cresterea continua a calitatii produselor si, desigur, acreditarea societatii potrivit tuturor cerintelor Uniunii Europene. Tehnologia este de ultima generatie, fiind achizitionata in intregime din import, din tari precum Germania, Italia si Olanda. Bine supravegheate de managerul general al societatii, Nicolae Oita, precum si de directorul de productie Sorin Nitu, programele de dezvoltare au dus la rezultatul scontat: impunerea definitiva si cu succes a brandului Lactag pe o piata deosebit de dura si castigarea unui prestigiu binemeritat pentru produsele sale. Prestigiul recastigat pe deplin Desigur, un volum ridicat al vanzarilor poate fi determinat de o eficienta desfacere. Dar, daca te bazezi doar pe asta, mai devreme sau mai tarziu, vei suporta consecinta reculului. De aceea, calitatea produselor trebuie sa primeze. La randul ei, calitatea este determinata de materia prima. Totul porneste de la laptele pe care il procesezi, ne spune domnul Sorin Nitu. Cum Lactag este o firma agreata pentru schimbul intracomunitar, laptele-materie prima, pe care il folosim, nu este decat de cea mai buna calitate, fiind preluat numai de la ferme acreditate. Din pacate, insa, trebuie sa ne completam necesarul apeland la importuri, acestea reprezentand cam 20% din totalul laptelui procesat. Chiar si asa, Lactag a ajuns la o capacitate de prelucrare de 30.000 de litri de lapte pe zi, adica de doua ori mai mult decat prelucrau toate cele patru fabrici ale fostului ICIL, in perioada 1990-2000 In urma procesarii, rezulta o gama de produse distribuite la nivel national, aceasta insemnand: lactate proaspete, iaurturi, Sana, lapte batut, branza proaspata, telemea, unt si, mai ales, branza Fagaras, locomotiva vanzarilor firmei argesene. In acest fel, s-a ajuns ca Lactag sa detina o cota de piata generala de 5%, cu un potential pentru branzeturi de 10%, ceea ce reprezinta, cu siguranta, un succes notabil, tinand cont de caracteristicile pietei romanesti a lactatelor si, mai ales, a concurentei deosebit de dure. Cat priveste cifra de afaceri, aceasta a fost anul trecut de 4,6 milioane de euro, in crestere fata de anul trecut si generand profit. Acesta este un lucru imbucurator, pentru ca SC Lactag SA a inceput, din acest an, sa recupereze din scaderea de aproximativ 15% inregistrata in ultimii doi ani din cauza crizei. Cu siguranta, revigorarea activitatii va fi si mai dinamica, argumentele de mai sus confirmand soliditatea afacerii Lactag. La acest lucru, va contribui din plin propriul Centru de cercetare care are ca obiectiv lansarea de noi produse, diversificandu-se gama branzei Fagaras, prin introducerea mai multor sortimente condimentate, dar si cea a iaurturilor, prin introducerea sortimentelor cu fructe. Dar la succesul afacerii au contribuit, desigur, si salariatii cu inalta calificare care lucreaza in fabrica de la Costesti. Din fericire, personalul direct productiv a fost si a ramas stabil, in toti acesti ani, la Lactag lucrand specialisti de prima mana. Daca ne referim la sectorul de desfacere, desi am inregistrat fluctuatii in randul angajatilor, am investit permanent in acestia, reusind, in acest fel, sa eficientizam si aceasta componenta deosebit de importanta a activitatii noastre, ne-a mai declarat Sorin Nitu. Cu gandul la viitor Gandind la viitor, conducerea Lactag incearca, inca de acum, sa initieze noi programe de dezvoltare. In primul rand, s-a demarat un proiect-pilot de sprijinire a producatorilor de lapte. Astfel, prin asistenta directa, s-a reusit ca un numar de mici ferme sa fie dezvoltate pana la stadiul mediu de productie, iar investitia in productia primara nu se va opri aici, urmand ca toti acesti producatori sa devina furnizori de lapte de calitate. Mai mult, in functie de solutiile care vor fi gasite pentru finantarea proiectului, se are in vedere ca, in anii care urmeaza, Lactag sa isi infiinteze propria ferma cu vaci de lapte. Totodata, se va insista pe lansarea de noi produse, diversificarea acestora largind posibilitatea de castig, concomitent cu sustinerea campaniilor promotionale. Se are in vedere, cat de curand, sa se retehnologizeze linia de ambalare a laptelui, intentionandu-se ca laptele de consum sa detina in viitorul apropiat o pondere mult mai importanta din totalul vanzarilor. Se va insista pe continua instruire a salariatilor din departamentul de vanzari si, prin politici de marketing si publicitate, se vor continua actiunile de atragere si fidelizare a clientilor. Nu mai putin important, va incepe activitatea de export. Produsele Lactag vor ajunge pe pietele din Spania, Italia si Marea Britanie, vizate fiind, in primul rand, comunitatile de romani din acele tari, dar si consumatorii straini care, cu siguranta, vor aprecia lactatele produse la Costesti. In acelasi timp, se incearca inca de acum sa se asigure calificarea viitorilor angajati. In urma restructurarilor succesive din invatamantul romanesc, pregatirea profesionala din domeniul industriei alimentare este total deficitara, se plange domnul Nitu. Singura facultate din Romania care pregatea specialisti, cea de la Galati, nu mai e nici ea ce a fost candva. De aceea, APRIL a luat initiativa sa acceseze programe europene de instruire pentru a ne pregati viitorii angajati. Sigur ca da, inca de bizuim pe seriozitatea si profesionalismului salariatilor nostri, dar timpul trece si peste ei. Nu dorim sa ajungem intr-un vid de personal, pentru ca Lactag nu este o afacere trecatoare, deschisa doar pentru cativa ani, la care sa se renunte cu una, cu doua, adauga gazda noastra. Puterea de a trece peste greutati Daca aceasta ar fi singura dificultate, ar fi bine Din pacate, problemele cu care se confrunta SC Lactag SA sunt mai diverse si ele tin de factori externi propriei activitati. In primul rand, se resimte acut grava situatie din sectorul primar al productiei de lapte. Lipsa de sprijin a fermierilor a dus la accentuarea deficitului de lapte de calitate pe piata romaneasca, fiind nevoie de importuri, mai ales in perioadele lunilor reci, cand productia scade dramatic. Alaturat, existenta laptelui neconform si utilizarea lui in procesare intaresc piata neagra care este estimata, de exemplu, in domeniul branzeturilor, la aproape 70%, iar per total, la 50%, cu zece procente mai mult decat estimarile Institutului National de Statistica. O alta problema cu care se confrunta cei de la Lactag, asemeni multor altor producatori din industria alimentara din Romania, este pozitia de monopol a marilor lanturi de retail, dar si concurenta neloiala din domeniu. Codul de Bune Practici, incheiat intre procesatori si retailisti, este departe de a fi functionabil. Taxele si suprataxele la raft sunt, in continuare, impovaratoare si se spera ca preluarea de catre reteaua Succes a fostului Pic sa reprezinte cu adevarat o oportunitate pentru procesatorii romani, tinand cont ca proprietarii sunt, de asemenea, romani. In acelasi timp, tocmai pentru a-si crea alternative, SC Lactag SA doreste sa isi extinda propria retea de magazine, deocamdata, acestea gasindu-se doar pe raza municipiului Pitesti. Nu mai putin adevarat, cautarea propriilor alternative, a propriului drum, inseamna si puterea de a trece peste greutati. Dar, daca ne gandim la toate cele de mai sus, imaginea descrisa de domnul Nitu la inceputul intalnirii noastre, aceea cu echilibrul si crocodilii, pare aproape reala. Cu toate acestea, avem certitudinea ca SC Lactag SA este unul dintre procesatorii care, nu numai ca vor rezista pe piata lactatelor din Romania, dar care vor reusi pe mai departe sa isi consolideze prestigiul, cota de piata, cifra de afaceri, profitul. Experienta de aproape 50 de ani, seriozitatea cu care este privit fiecare aspect al activitatii, calitatea actului managerial si calitatea deosebita a produselor reprezinta o garantie a succesului de acum, dar, mai ales, a succesului din viitor. Toate acestea dovedesc faptul ca, avand in fiecare zi constiinta lucrului bine facut nu ai cum sa nu reusesti, justificandu-ti cu mandrie statutul de producator roman in industria lactatelor.