Legea piețelor îi nemulțumește total pe fermierii români. Ocupat cu fuziunea politică, minstrul Agriculturii nu a onorat invitația Asociației Administratorilor de Piețe la evenimentul Trăiește sănătos, mănâncă românește, organizat sâmbătă, 20 iunie, la hotel Ramada Parc din București.

  Șeful Agriculturii românești a delegat-o pe Elena Tatomir, director general în Ministerul Agriculturii, să ia parte la dezbaterile despre controversata lege a piețelor. Lista speakerilor s-a completat cu trei deputați din Comisia pentru agricultură, Tinel Gheorghe, George Scarlat și Marin Anton. Liderii cultivatorilor de legume din sudul țării, din Moldova și șefi de piețe au format publicul, deloc disciplinat, al discursurilor. Partea de panel, cu întrebări și răspunsuri, a însuflețit sala hotelului, iar vocile furioase ale fermierilor au acoperit zgomotele mitingului aviatic, ținut în Băneasa, zonă apropiată de hotel.   Evident nemulțumiți de cum se văd lucrurile din Ministerul Agriculturii și din Camera Deputaților, fermierii nu s-au sfiit să apese degetul pe rană. Comentariile făcute la expuneri au fost ironice și virulente. Întrebările fermierilor au fost punctuale și au scos la iveală situații pe care nu le-a prevăzut Ministerul Agriculturii la momentul la care a propus o lege a piețelor. Actul normativ pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol a apărut încă din 2014. Dar, cum deja ne-am obișnuit, documentul va suferi un șir de modificări. Comisia pentru agricultură va dezbate modificările.   Una dintre problemele legii care ne-a fost sesizată este folosirea carnetului de comercializare de membrii familiei până la gradul 1. Acest lucru îngrădește, practic, dreptul și altor membri de a veni în piață, un nepot, de exemplu. Avem și situații în care părinții sunt la muncă în străinătate și ar putea nepoții să meargă în piață. Punctul de vedere al micilor producători este că fiecare ar trebui să aibă atestat de producător. Dacă ei produc pe 1.000 mp, fiecare membru să aibă atestat pe 300 mp, 500 mp, etc. să fie împărțită suprafața cultivată e o soluție. Dacă vom coborî ștacheta de la gradul 1 de rudenie, atunci vor apărea din nou intermediarii în piețe și se alege praful de această inițiativă. Producătorul trebuie să rămână să producă, dar să existe un liant, cel care merge și ia marfa de la producător  din piața de gross și de acolo o vinde în piața en-detail, spune deputatul George Scarlat, membru în Comisia pentru agricultură.   Noi am amendat câteva puncte din Legea 145, legea piețelor, și le-am dat Comisiei pentru agricultură. Să dispară acea expresie din lege aviz consultativ, pentru că este interpretativă, adică dacă vreau sau nu. Iar din carnetul de comercializare să dispară gradul 1 de rude care pot deține carnetul pentru că piețele se vor umple din nou de intermediari. Carnetul de comercializare și atestatul de producător sunt ale titularului.   Eu, dacă am o gospodărie de 2.000 mp, o împart cu soția, 1.000 și 1.000, fiecare își face atestat de producător. Legea s-a grăbit. Este de parcă aș avea o sămânță bună și  o semăn pe un teren nepregătit. Legea este din 2014, dar noi lucrăm ca pompierii. În mai 2015, când s-au grăbit să intre în vigoare, ne-am trezit în fața faptului împlinit, cu niște primari care nu știau ce să facă și nu aveau carnetele de comercializare pe care să le dea fermierilor, spune  Vlad Gheorghe, președintele Asociației Profesionale Naționale de Legume și Fructe din bazinul legumicol Vidra.   Fermierii cuprinși în asociație livrează legume și fructe în 7 lanțuri de mari magazine. Marfa provine de la cultivatori din 12 județe.  Anul trecut, Asociația a livrat 28.000 de tone de legume și fructe. Pe lângă această mențiune că au dreptul să utilizeze carnetul de comercializare și rudele de gradul 1 ale titularului, fermierii mai au câteva probleme.Procentul de 40% alocat din mesele din piață producătorilor este prea mic, ar trebui extins, taxa pe tarabă nu ar trebui plătită iarna, taxa de rezervare a tarabei li se pare ilegală, persoanele fizice autorizate care au ca obiect de activitate producerea de legume și fructe trebuie considerate producători agricoli și nu comercianți, informează Agroinfo.