Ultimul deceniu a cunoscut o dezbatere în creștere în jurul rolului afacerilor, prin intermediul creșterii responsabilității sociale a companiilor, ca parte a practicii acceptate și necesare.

Cu toate acestea, ultimele 12 luni a crescut numărul întrebărilor venite din mediul de afaceri, iar comportamentul managerilor a fost pus sub lupă mai mult ca niciodată, afirmându-se că nu se ridică la nivelul așteptat de societate.

Analizând toate datele, institutul Grayling, din Statele Unite ale Americii a realizat studiul cu titlul ”New Collectivism-Building Better Business”. Încă din star, se afirmă: ”Cu astfel de lideri, mediul de afaceri trebuie resetat.

Rolul capitalismului este de a îmbunătăți viața oamenilor pe care nu îi cunoaștem și crearea unui nou colectivism, bazat pe un Management al Binelui, pentru a construi afaceri pentru totdeauna, nu doar strict pentru perioadele în care putem face profit”. Ce înseamnă asta? Să vedem.

Afaceri pentru totdeauna

În anii 1970, Milton Friedman a declarat că ”Responsabilitatea socială a afacerilor este să-și mărească profiturile”. Ca urmare, ar fi ineficient să se aștepte ca entitățile corporative să investească timp și efort în ameliorarea socială, crezând în schimb că investiția profiturilor de către acționarii ar ridica standardul social. Această linie de gândire a fost vizibilă pe tot parcursul anilor 1980.

Desigur, acum este larg acceptat că piețele în creștere îi avantajează pe toți. Dar gemenii societali și economici, presiunile extinderii inegalității veniturilor și creșterea presiunii mediului înseamnă că societatea este din ce în ce mai conștientă de problemele pe care o percepe ca pe o semnificativă cauză care să contribuie la creșterea calității vieții tuturor. Aceasta nu se poate face decât prin crearea unui nou colectivism.

Modele pentru noul colectivism

Pentru crearea unui nou colectivism și adoptarea principiilor managementului binelui, trebuie explorate potențiale moduri de gândire, și abordări ale acestei viziuni revizuite a capitalismului care trebuie să se bazeze pe trei vectori egal măsurabili: Echitate socială, factori de mediu și și factori economici. Aceștia ar trebui să devină vectori ai succesului într-un context de afaceri modern, de capitalism filantropic.

În acest fel, companiile îndrăznețe pot crea avantaje prin repoziționarea inteligentă a existenței și activității lor și crearea unei viziuni spre managementul binelui, pentru a le forma viitorul.

Prin crearea unei povești puternice de marcă și pentru a spune acea poveste la fel de puternic prin acțiuni bine comunicate, companiile au posibilitatea de a-și rafina și, în unele cazuri redefini, relațiile lor cu consumatorii, autoritățile și alte părți interesate.

Să investești în plină criză

În aprilie 2020, deci, în plină pandemie pandemică, renumitul investitor Marc Andreessen a cerut Americii să construiască și să investească pentru rezolvarea marilor provocări ale țării, în asistență medicală, locuințe, educație, transport și producție.

Apelul lui a pornit de la constatarea că trăim într-o perioadă de precipitații sociale și schimbare politică, fără egal într-un secol. Conducerea Americii și a ordinii internaționale se clatină. China, probabil, că va depăși problemele, fiind cea mai mare economie mondială.

Dar credința în democrație este zdruncinată de lideri populiști, ca în Brazilia, Turcia, Ungaria, India și, până de curând, Statele Unite State. Iar în Uniunea Europeană crește prima generație care nu va fi niciodată la fel de bogată ca cea a

părinților. De aceea, Andreesen întreabă:

• Care este rolul afacerilor într-o astfel de lume?

• Care este semnificația inovației?

• Ce se întâmplă dacă acel cuvânt înseamnă mai mult decât a inventa o nouă apă Seltzer cu aromă de mango sau o nouă aplicație mobilă?

• Pot companiile să îndeplinească aceste provocări?

Da, cu câteva condiții. Economistul și filozoful Nicholas Stern spune că, acum,  ”capitalismul înseamnă să avem grijă de oamenii pe care nu îi știm”. De aceea, investitorii și angajați companiilor trebuie să adopte acest nou model de ”business-forgood”, care poate lua multe forme.

Eșecul economiei pieței libere

Din 1970, argumentul potrivit căruia piețele în creștere vor produce prosperitate pentru toți, s-a fost dovedit un fals. Marianne Bertrand, profesor de economie la Universitatea din Chicago Booth School of Afaceri, acuză credința naivă care spune că tot ce este bun pentru acționari este bun pentru societate.

Această credința se bazează pe asumarea unor piețe care funcționează perfect. Din păcate, astfel de piețe perfecte există doar în manuale de economie. Comparativ cu 1970, acum trăim într-un alt o lume complexă, care este în mod substanțial mai bogată, dar și mult mai inegală.

Unii, cum ar fi Stephen Pinker, afirmă în cartea sa Enlightenment Now, publicată în 2018, că lumea se îmbunătățește în fiecare zi: Sărăcia extremă a scăzut, la fel și foametea, exploatarea copiilor s-a diminuat, la fel ca și omucidere violentă, speranța de viață și nivelurile de educație cresc, iar lumea muncește mai puțin.

Mai mult, energia solară devine mult mai ieftină, circulăm mai rapid, vom emite mai puțin carbon și, cu toții, ar trebui sa fim optimiști. Pinker spune: ”Progresul este real, ne așteaptă un viitor verde și luminat de soare”. Însă mulți nu sunt de acord, oferind două domenii principale ale dezacord: inegalitatea și mediul.

Inegalitatea a ajuns un produs secundar. Lumea se îmbogățește, dar această bogăție este distribuită din ce în ce mai inegal. În ianuarie 2020, lumea avea 2.153 miliardari, aceștia deținând mai multă avere decât 60% din populația planetei.

În schimb, 64% din populația lumii, adică cei cu active sub 10.000 de dolari, dețin doar 1,9% din bogăția globală. Tocmai de aceea, promotorii managementului binelui și a noului colectivism afirmă că, dacă vom continua ca până acum, ”activitățile umane stau la baza coborârii spre haosul definitiv”.

Ritmul schimbării

2020 a fost un an în care s-au întâmplat lucruri care au cutremurat societatea din temelii. Tiparele generale ale vieții de zi cu zi au trecut prin cea mai mare și mai rapidă schimbare, de la cel de-al doilea război mondial și până acum. În unsprezece luni, sectorul farmaceutic a conceput, fabricat și testat multiple și neprevăzute tehnologii de vaccinare, creând astfel o valoare economică și socială incomensurabilă.

Acest lucru schimbă amploarea ambițiilor pentru firmele din multe sectoare, iar responsabilitatea devine colectivă. Pandemia de coronavirus a dezvăluit că firmele au responsabilitatea de a proteja sănătatea salariaților pentru a limita progresia pandemiei în comunitățile lor și, din fericire, s-a demonstrat cât de repede pot întreprinderile să acționeze, deschizând noi posibilități pentru acțiune colecvită și  corporativă și în viitor. Care sunt elementele definitorii ale noii lumi? Iată-le:

1-Un tineret radical: În ianuarie 2019, Greta Thunberg era necunoscută. Până la sfârșitul anului era una dintre cele mai multe femei recunoscute în lume, inspirând o generație pentru a acționa radical. Concomitent, uciderea lui George Floyd a declanșat, de asemenea, o renaștere globală a activismului, forțând corporațiile să adopte o poziție față de rasă și de justiție, începând de la reprezentarea publicitară,  la salariu și promoții.

2-O nouă generație de lideri: În Occident, milenienii sunt cea mai diversă și cea mai bine educată generație din istorie. Ei ocupă roluri de conducere și poziții executive în companii. Egalitatea de gen și etnică are a generat priorități de agendă pentru această generație care nu va renunța să le implementeze, creînd o tendință care se va consolida doar pe măsură ce generația Z va prelua ștafeta și care își va asuma egalitatea ca fiind a lor.

3-Mod implicit, vizibilitate globală: Revoluția internetului continuă să crească informarea publică și transparența. În opoziție, brandurile de îmbrăcăminte care încalcă legislația de mediu, de muncă și de comerț și-au distrus reputația.

4-Apariția angajaților activiști: Lucrătorii companiilor de tehnologii au condus o tendință către ”angajați activiști”, care iau atitudine față de inteligența artificială, baza de clienți (de exemplu, vânzările către militari), sau discriminarea muncitorilor mai puțin calificați. Aceasta, pe fondul erodării masive a mișcărilor sindicale, corupte.

5-Acțiuni de pe ”fața nevăzută a lunii”: Nu e de ajuns să faci noi programe de calculator sau noi telefoane monbile, ci trebuie să pui la punct tehnologii care să salveze planeta.

6-Creșterea mărcilor B-Corp-Benefit Corporation: Tendința s-a extins rapid în ultimii cinci ani, oferind un nume de marcă noi și atractive pentru companiile responsabile social. Alături de mărci evident etice, acest model de afaceri este preluat de design, publicitate și agenții media, chiar și de firme de capital privat, precum TowerBrook și Helios.

7-Scopul social și profitul: Pandemia coronavirusului arată clar că scopul binelui și profitul nu sunt neapărat noțiuni antagonice. Pfizer și celelalte firme farmaceutice care au creat vaccinurile și tratamentele anticovid au profituri uriașe, pe fondul atenuării efectelor negative ale evoluției bolii.

Însă, pentru a activa într-un astfel de mediu de afaceri, care să cuprindă tot ce e mai sus, avem nevoie de manageri deschiși în gândire. Avem nevoie, dar avem manageri?