”În produs trăiesc bacterii care fac din iaurt unul dintre cele mai sănătoase  alimente de pe raftul magazinelor. Și, atunci, de ce să recurgem la artificii fără rost?”, întreabă cercetătorul american Michael Symon, în articolul ”Greek Revival”, publicat în secțiunea de știință a publicațieiNew York Times Magazine, care continuă: ”De ce să folosim mai mulți îndulcitori, cu multe calorii, decât substanțele nutritive naturale, de ce să producem iaurt tratat termic în care microorganismele sunt ucise; doar de dragul unui simplu loc la raft? E de la sine înțeles că pot fi utilizate soluții naturale, iar fructele sunt cea mai bună opțiune.” Iar opțiunile sunt numeroase, chiar dacă vorbim despre iaurtul grecesc sau cele din zona Balcanilor, zona mediteraneeană, Caucaz , India sau Orientul Mijlociu, acolo unde iaurtul devine ”labne”, un produs gros, cremos, bine scurs, aproape ca o brânză proaspătă, umedă și picantă. Tot în Orientul Mijlociu, dar și în Turcia, o variantă poate folosi ca ingrediente sossul de usturoi și ierburi tocate, fapt care face produsul utilizabil și în bucătăriile zecilor de milioane de consumatori, la prepararea diverselor mâncăruri. Pentru producția unui iaurt-desert, el poate fi amestecat cu felii de castravete sau cu fructe deshidratate (caise, smochine, prune, stafide etc.), fapt care va diferenția produsul de celelate oferte din rafturile magazinelor.