Metode fizice de masura si control Calitatea superioara a produselor oferite constituie criterii de baza pentru obtinerea satisfactiei clientilor si profitabilitatii firmelor. Un nivel ridicat al calitatii determina o satisfactie deplina, stimuland deseori reducerea costurilor, cresterea profitului si asigurarea competitivitatii produselor pe piata. Prin probele recoltate, fabricile si – prin intermediul acestora – fermierii beneficiaza de monitorizarea productiei si de informatii privind rezultatele masuratorilor. Controlorii/consultantii dezbat personal rezumatul lunar, cu fiecare producator in parte, in scopul imbunatatirii calitatii laptelui si – prin urmare – a obtinerii unui bonus mai mare. Astfel, calitatea laptelui se va imbunatati constant. Determinarea densitatii laptelui se face la minimum doua ore de la muls, la temperatura de 20 de grade Celsius, prin metoda aerometrica si se masoara in g/cmcub sau g/ml. Aparatura necesara este compusa din termolactodensimetru, cilindru de sticla (gradat si cu un diametru mai mare cu cel putin 20 cm, decat al termolactodensimetrului) si o baie de apa. Determinarea aciditatii este, in fapt, aprecierea gradului de prospetime a laptelui prin determinarea aciditatii acestuia, cu ajutorul unor baze neutralizante. Aceasta este metoda Thonner. Reactivii necesari sunt hidroxidul de sodiu, fenolftaleina – solutie alcalina 1% si apa distilata. Determinarea punctului de grasime se face prin metoda acido-butirometrica. Principiul metodei consta in separarea grasimii cu ajutorul alcoolului izaamilic(amilic) prin centrifugarea laptelui, macerat in prealabil cu acid sulfuric. Pret final=Grasime+Proteina+Bonus(-Penalizari)Determinarea substantei uscate totale se face prin etuvare sau prin formula Fleischman. Substanta uscata totala variaza intre 10,7 – 14 si are o valoare procentuala de 12,5%, cu mentiunea ca in laptele falsificat substanta totala scade. Gradul de impurificare se determina pentru a cunoaste conditiile igienice de recoltare, manipulare si pastrare a laptelui. Cea mai utilizata metoda este lactofiltrarea, metoda ce se bazeaza pe trecerea unei anumite cantitati de lapte prin rondele de tip Gerber. Principiul metodei se bazeaza pe aprecierea calitativa si semi-calitativa a impuritatilor mecanice separate prin filtrarea unei anumite cantitati de lapte si compararea filtrului cu etaloane pentru stabilirea gradului de impurificare. Smantanirea partiala reprezinta o diluare a laptelui, tradusa prin scaderea substantiala a grasimii si a substantei uscate totale, prin cresterea densitatii. Substanta uscata degresata creste foarte putin, iar punctul de inghet poate sa scada, datorita cresterii concentratiei de lactoza si saruri minerale, raportate la un volum mai mic. Extragerea din lapte a unei cantitati de grasime, care ar corespunde reducerii procentului de grasime, cu o diviziune, determina cresterea densitatii 0,001, iar a substantei uscate cu aproximativ 0,09%. Depistarea falsificarii prin smantanire este mai anevoioasa. Dificultatea rezulta din faptul ca valoarea procentului de grasime variaza mult, influentata de diferiti factori. Denaturarea poate fi dovedita numai pe baza de comparatie cu probe - martori. Smantanirea se considera sigura daca procentul de grasime este mai mic cu 0,4-0,5 fata de media zonei din care provine laptele. Consistenta este data de fluiditatea caracteristica, fara ca aceasta sa fie filanta, vascoasa sau mucilaginoasa. Consistenta anormala a laptelui se exprima atunci cand acesta a fost contaminat cu diferite microorganisme. Culoarea alba cu nuanta galbena (la laptele de vaca si de capra) si alba specifica pentru laptele de oaie si bivolita. In cazul aparitiei nuantelor necaracteristice la lapte, acestea sunt cauzate de unele nereguli ce persista in furajarea animalelor si in pastrarea starii de integritate a laptelui. Prelevarea probelor Probele de lapte pentru evaluarea calitatii vor fi prelevate, in mod regulat, de catre personal specializat din cadrul fabricilor. Prelevarea se va face numai din laptele racit. Prelevatorii participa anterior la un curs special de instruire, care vizeaza prelevarea corecta. Mostrele vor fi recoltate in flacoane speciale, cu posibilitate dubla de sigilare, neputand fi deschise inaintea sosirii la laborator. Prelevatorii si controlorii/consultantii sunt angajatii fabricii, investiti sa mentina calitatea laptelui la standarde superioare. Poseda cunostinte despre calitate si igiena, sunt reprezentativi pentru fabrica, detin adeverinte de sanatate si atestat de participare. De asemenea, au permis de conducere. Pentru conservarea constanta a numarului microorganismelor din lapte, racirea laptelui reprezinta cel mai eficient factor. Racirea rapida face mai lente dezvoltarea microorganismelor si contaminarea laptelui. Lantul racit implica existenta unui tanc de racire la ferma, iar – dupa prelevare – transportul mostrelor la fabrica se face in cutie frigorifica. La destinatie, mostrele (transportate cu masini frigorifice) se pastreaza in frigider. De ce? Pentru o corecta industrializare a laptelui, se impun conditii prin care salubritatea acestuia sa nu fie influentata de factori existenti in mediul exterior. Oferta existenta pe piata romaneasca a lactatelor este variata si bogata, atat in grupul produselor autohtone, cat si in cel al produselor importate. Concurenta fara rezerve pentru descoperirea de noi piete confirma beneficiul exclusiv al firmelor ofertante de produse superioare calitativ, la un pret convenabil pentru grupurile-tinta de consumatori. Realizarea acestor amendamente presupune cunoasterea exacta a realitatilor pietei, o maxima seriozitate si o dotare tehnica performanta. Toate, sub o atenta monitorizare si un strict (auto)control specific.