In conditiile cresterii valorii productive a animalelor, pe langa o hrana rationala, in perioada de stabulatie, factorii de microclimat optim sunt determinanti in exteriorizarea capacitatii productive si mentinerea unei bune stari de sanatate si reproductie. Atunci cand factorii de microclimat (temperatura, umiditatea, luminozitatea, curentii de aer, compozitia aerului si radiatiile calorice) se incadreaza in parametri normali, ei actioneaza favorabil asupra organismului, stimuland activitatea tuturor organelor. Optimizarea acestor parametri se realizeaza numai in conditiile unei bune ventilatii a grajdurilor

Temperatura, factorul primordial Dintre acestia, factorul care asigura peste 75% din conditiile de microclimat corespunzator este temperatura, care influenteaza atat productia de lapte si cresterea in greutate, cat si functia de reproductie. Cercetatorii au stabilit ca, pentru fiecare specie si categorie de animale, exista o temperatura optima la care producerea si pierderea de caldura sunt egale, denumita "zona termica neutrala", cand cantitatea de furaje ingerate este folosita exclusiv pentru productie. Atunci cand temperatura exterioara scade sub 15°C, efectul acesteia se resimte si in interiorul adapostului, iar organismul animal reactioneaza cautand sa ridice temperatura corporala prin diverse mijloace de aparare, menite sa micsoreze pierderile de caldura. In astfel de cazuri, pentru mentinerea temperaturii corpului la nivel constant, este necesar un consum marit de energie care, la randul sau, se realizeaza printr-un consum sporit de furaje. Daca scaderea de temperatura amintita se mentine mai mult timp, productia de lapte a vacilor dintr-un adapost necorespunzator scade cu 15-20%, iar sporurile de crestere in greutate sunt nesemnificative. Tot astfel se explica frecventa mai ridicata a tulburarilor trofice si functionale ale ovarului la vaci, in perioada de iarna. Pentru prevenirea imbolnavirilor aparatului genital, este necesar a se asigura in adaposturile pentru bovine adulte o temperatura de 10-20°C, in functie de starea fiziologica. Un alt factor cu implicatii serioase asupra sanatatii animalelor si reproductiei este umiditatea, care, asociata cu o temperatura optima, determina gradul de confort al unui adapost. In adaposturile cu umiditate excesiva si temperatura scazuta, factori la care, de multe ori, se adauga curentii de aer, se inregistreaza un numar mai mare de animale cu afectiuni respiratorii si tulburari ale functiei de reproductie. Urmarind influenta umiditatii asupra reproductiei la vaci s-a ajuns la concluzia ca deprimarea acestei functii este cu atat mai mare cu cat umiditatea creste. Echilibrul temperatura-umiditate trebuie realizat in asa fel incat vaporii de apa sa nu se condenseze pe peretii si plafonul adapostului. Evitarea umiditatii excesive se realizeaza prin depistarea si inlaturarea, pe cat posibil, a cauzelor care o produc. In adapost, umiditatea ia nastere din vaporii de apa eliminati de organismul animal prin respiratie si evaporarea transpiratiei, la care se adauga cei rezultati din evaporarea apei din jgheaburi si adapatori, din balegarul si urina necuratate la timp sau din apa folosita pentru curatenie si spalare. Atunci cand valoarea ei ajunge la 90%, umiditatea devine un factor stresant, cu implicatii serioase asupra starii de sanatate a animalelor. In ceea ce priveste ventilatia normala, aceasta este asigurata de viteza circulatiei aerului, care nu trebuie sa depaseasca 0,1 - 0,3 m/s, iarna - cu usile inchise - si 0,3 - 0,5 m/s, vara, astfel incat aerul din adaposturi sa fie primenit de 5 - 8 ori pe ora. In cazul vacilor de lapte, este necesar a se calcula un cubaj mediu de 20 - 25m/cub de aer proaspat, pe cap de animal. Modalitati de ventilatie Pentru aceasta, fiecare adapost trebuie sa aiba un sistem de ventilatie compus din guri sau canale, prin care aerul curat patrunde in interior si cosuri de ventilatie pentru evacuarea aerului viciat. Atat gurile de admisie, cat si cosurile de aerisire trebuie prevazute cu capace – la deschiderea de sub plafon – care, cu ajutorul unor dispozitive simple, sa poata fi inchise sau deschise, dupa nevoie. Un mijloc auxiliar pentru realizarea ventilatiei il constituie ferestrele, care trebuie astfel folosite incat sa se evite formarea curentilor puternici in interiorul adapostului. Calitatea microclimatului este influentata si de compozitia aerului din adaposturi. Prin respiratie, animalele elimina o mare cantitate de bioxid de carbon, a carui concentratie creste in adaposturile suprapopulate, unde numarul de animale este mai mare decat suprafata de adapost optima necesara pe cap de animal. Drept urmare, respiratia si bataile inimii se accentueaza, determinand o stare de agitatie. Pe langa bioxidul de carbon, in adaposturile prost intretinute se mai produc insemnate cantitati de amoniac si hidrogen sulfurat ce emana din urina si balegarul neevacuate la timp. Amoniacul fiind un gaz cu miros puternic, iritant, intepator, irita mucoasa oculara si cea a cailor respiratorii, producand conjunctivite si tuse ce favorizeaza aparitia bronhopneumoniilor. Concentratia mare de hidrogen sulfurat afecteaza starea generala a animalelor, reduce productia de lapte, iar dupa o perioada mai lunga, poate produce intoxicatii acute sau cronice, care se manifesta prin transpiratie abundenta, gastroenterite si scaderea greutatii corporale. In adaposturile bine intretinute, cu asternut curat si sisteme de canalizare si ventilatie corespunzatoare, gazele nocive se produc in cantitati ce nu influenteaza organismul animal. Putem aprecia, deci, ca intr-un adapost obisnuit, dar rational construit si in care sunt mentinuti parametri optimi de microclimat, animalele au o buna stare de sanatate, iar procesele de productie si reproductie se desfasoara normal. Daca doriti sa construiti un grajd... Pentru construirea unui grajd aveti nevoie de: Certificat de Urbanism, eliberat de Consiliul Judetean (se achita o taxa, in functie de suprafata terenului), Documentatie tehnica de executie (intocmita de un arhitect si inginer constructor cu diploma recunoscuta de stat, inregistrata la Ordinul Arhitectilor), avizarea documentatiei tehnice de catre un verificator de proiecte atestat de Ministerul Lucrarilor Publice pentru exigenta la rezistenta si stabilitate (cost minim 3.500 de lei), avizul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (se elibereaza dupa prezentarea unei documentatii specifice, cu intocmirea unui scenariu de securitate la incendii pentru care se achita o taxa de circa 50 de lei), avizul Agentiei de Protectie a Mediului (se elibereaza in baza altei documentatii tehnice, conditionata de obtinerea unei notificari de la Apele Romane – Directia Apelor din regiune, pentru prima, achitandu-se taxa de 600 de lei, iar pentru a doua, 270 de lei), avizul Primariei, avizul OCPI (conditionat de avizul ANIF de la Bucuresti, eliberat dupa prezentarea unei documentatii tehnice, achitarea unei taxe de 650 de lei si deplasarea inspectorilor ANIF la amplasament – pe de o parte, iar pe de alta parte, avizul OSPA, eliberat contra unei taxe de 500 de lei, pentru scoaterea terenului din circuitul agricol), aviz de la DSV (fara taxa, in baza documentatiei tehnice), avizul ASP (care impune o distanta minima a grajdului fata de cea mai apropiata locuinta, eliberat pe baza unei documentatii tehnice specifice, contra unei taxe de 50 de lei, si luarea in evidenta de catre Inspectoratul in Constructii, la care se prezinta Proiectul Tehnic si o documentatie simplificata, achitandu-se o taxa de 0,8% din valoarea devizului general de lucrari). Succes