Declarațiile recente ale ministrului Agriculturii, Florin Barbu, privind majorarea rapidă a prețurilor la utilaje agricole după lansarea unor sesiuni de finanțare europeană readuc în discuție funcționarea pieței echipamentelor agricole în contextul investițiilor publice. Potrivit ministrului, în aproximativ o lună de la deschiderea unor linii de finanțare, prețurile ar fi crescut cu până la 30%, situație calificată drept nejustificată economic.

În România, modernizarea fermelor este susținută prin intervențiile gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și implementate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027. Aceste instrumente urmăresc creșterea competitivității exploatațiilor agricole prin achiziția de tractoare, combine și echipamente performante. Finanțările presupun însă cofinanțare din partea fermierilor, ceea ce face ca variațiile de preț să influențeze direct capacitatea acestora de a investi.

Creșterile semnificative de preț în perioadele de lansare a apelurilor pot genera distorsiuni în utilizarea fondurilor europene și pot reduce eficiența sprijinului public. În acest context, ministrul a invocat necesitatea unei analize din partea Consiliului Concurenței, instituția competentă în evaluarea practicilor comerciale și a eventualelor înțelegeri anticoncurențiale. Potrivit legislației naționale și europene în domeniul concurenței, majorările coordonate sau nejustificate pot face obiectul unor investigații, în funcție de probele disponibile.

Piața utilajelor agricole din România este puternic dependentă de importuri, iar prețurile sunt influențate de factori externi precum cursul valutar, costurile de transport, lanțurile de aprovizionare și evoluția cererii la nivel european. În lipsa unor date publice detaliate privind structura costurilor și marjele comerciale, evaluarea exactă a unei creșteri procentuale rămâne în sarcina autorităților de control.

Pe termen mediu, transparența în formarea prețurilor și predictibilitatea sesiunilor de finanțare pot contribui la reducerea tensiunilor dintre autorități, furnizori și fermieri. Eficiența utilizării fondurilor europene depinde nu doar de alocările bugetare, ci și de funcționarea corectă a pieței în perioadele de intensificare a cererii generate de sprijinul public.

(Foto: Freepik)