Dupa cum se stie, prin intermediul ANSVSA, Romania a cerut Comisiei Europene sa ii fie acordata o perioada suplimentara de tranzitie, necesara alinierii la cerintele comunitare ale laptelui crud de vaca. Cererea a fost aprobata, iar specialistii au demarat definitivarea in detaliu a acestei masuri, sustinuti de expertii reprezentanti ai Comisiei Europene.

Destinatii de neocolit Beneficiile imediate ale programului se vor reflecta in pastrarea, cresterea efectivelor de vaci de lapte, crearea locurilor de munca din acest domeniu, evitand astfel posibilele implicatii sociale si economice nedorite, ce ar putea sa apara, ca rezultat al sistarii unor unitati din industria lactatelor. Solicitarea adresata Comisiei Europene de catre tara noastra a fost fundamentata de raportul detaliat, elaborat de catre ANSVSA, privind situatia evolutiei sectorului de productie si a celui de procesare a laptelui de vaca. Programul a tinut sa evidentieze indeosebi particularitatile nationale specifice acestui segment, dificultatile inerente intampinate, dar si avantajele de care beneficiaza Romania, urmare a unei perioade de tranzitie acordata suplimentar. Reamintind de la inceput ca, in tara noastra, 90% dintre cele aproape 12.000 de exploatatii pentru productia laptelui de vaca au un efectiv de 1-3 capete, in raport s-a mentionat ca 510 dintre cele 1.464 de ferme deruleaza programe de restructurare si modernizare pentru atingerea conformitatii europene. Conform statisticii, nici la capitolul centrelor de colectare nu ne prezentam stralucit, 408 dintre cele 1.613 centre nu corespund din punct de vedere structural, insa au intocmit programe de modernizare pe care s-au angajat sa le aplice. In schimb, unitatile de procesare a laptelui mentionate in raport (114) au un singur reprezentant al acestei grupe care proceseaza conform cerintelor comunitare: lapte conform si lapte neconform, pe linii separate, distribuindu-si produsele pe plan national si european. In schimb, cele 50 de unitati care indeplinesc cerintele structurale impuse de organismele europene, proceseaza lapte neconform, din care rezulta produse (identificate cu marca rotunda) comercializate exclusiv pe piata interna. Un alt argument inserat/reamintit in raport este conformitatea cu reglementarile europene a numai 80% din laptele de vaca furnizat de crescatori catre fabricile procesatoare. Avizarea solicitarii adresate de tara noastra catre Comisia Europeana, privind prelungirea perioadei de tranzitie pentru alinierea la normele de igiena a laptelui crud, este considerata o perioada in care, la finele noului interval de gratie, sa poata fi raportata alinierea la cerintele comunitare de igiena a laptelui crud produs in Romania. In acest sens, Radu Roatis, presedinte al ANSVSA, a concluzionat: ªtiu ca atingerea acestui tel presupune costuri financiare si eforturi umane sustinute, dar daca nu o facem acum, s-ar putea sa nu mai beneficiem de aceasta sansa niciodata. Masuri generale Unitatile de procesare a laptelui crud aprobate pentru prelungirea perioadei de tranzitie, in vederea procesarii laptelui crud care nu respecta cerintele de calitate, vor elabora un Plan de masuri pentru imbunatatirea calitatii laptelui si atingerea parametrilor de calitate ai laptelui crud prevazuti in Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Planul de masuri va include actiunile obligatorii care urmeaza a fi intreprinse pentru imbunatatirea calitatii laptelui, cu termene precise de finalizare, pe toate cele trei nivele din sfera de actiune care concura la producerea, colectarea si procesarea laptelui crud, respectiv: ferme/exploatatii de vaci cu lapte; centre de colectare;unitati de procesare. Termen de elaborare a Planului de masuri – 31 martie 2012 Masuri la nivelul fermelor/exploatatiilor de vaci cu lapte Programul de masuri va include obligatiile operatorilor responsabili de cresterea vacilor de lapte, referitoare la: igiena adaposturilor; igiena animalelor; prevenirea aparitiei mamitelor; asigurarea unor proceduri de buna practica a mulsului, depozitarii si transportului laptelui, astfel incat sa se evite contaminarea fizica, chimica sau microbiologica a laptelui crud de vaca; igiena personalului mulgator; asigurarea racirii laptelui imediat dupa muls; mentenanta instalatiei de muls si a tancurilor de racire a laptelui; verificarea calitatii apei; elaborarea unui program de autocontrol; elaborarea unui program de instruire trimestriala a personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul exploatatiilor comerciale de productie a laptelui; documentarea tuturor actiunilor intreprinse. Restructurare, nu schimbare la fata Nu avem argumente sau motive sa-l contrazicem pe doctorul Radu Roatis. Dar, cursul firesc al modernizarii si restructurarii din acest domeniu a fost intrerupt cu mult inaintea integrarii Romaniei in UE, cand numerosi analisti din economie si industria alimentara garantau (fara sustinere, fireste) ca imediat dupa aderare, procesatorii vor achizitiona lapte din fermele care produc lapte conform, realizand apoi produse de calitate din aceasta materie prima avizata vor obtine preturi ce le va permite plata catre fermier a laptelui, la valoarea UE: 0,33 euro. Erau discursuri politice, prin care nu s-au sfiit sa ofere garantia deblocarii sectorului, de nenumarate ori in ultimii ani. Nu trebuie sa uitam totusi ca Uniunea Europeana ne-a pasuit a patra oara, dupa 2007, iunie 2008, decembrie 2009, in decembrie 2011. Implementarea proiectului necesita subventionare suplimentara pentru modernizarea si restructurarea sistemului, chiar daca acest punct nu este suficient abordat sau uneori ocolit. Totodata, la realizarea proiectului trebuie sa participe, printr-un parteneriat real (nu prin aliante conjuncturale) asociatiile fermierilor, procesatori, Ministerul Agriculturii, ANSVSA. In acest fel, tot mai multe unitati vor investi intr-un program sustinut pe elemente sigure ale economiei publice si private, regasindu-se totodata pe un fagas normal al dezvoltarii si prosperitatii. Comisia Europeana, organismul executiv al UE, a fost de acord cu raportul ANSVSA prin acceptul dat fermierilor care cresc un numar mici de animale si unitatilor de procesare sa vanda pe piata autohtona lapte neconform, iar Autoritatea Sanitara Veterinara considera noua perioada de gratie o prelungire cu beneficii imediate. Autoritatile implicate vor trece mai intai la verificarea unitatilor deja depistate, in vederea identificarii problemelor cu care acestea se confrunta, etapa urmata de o evaluare a conformitatii unitatilor monitorizate, in raport cu cerintele legislatiei nationale si comunitare in domeniu. O urmarire atenta a corectarii deficientelor din unitatile neconforme trebuie sa preceada si posibila iesire pe piata a produselor acestora, in raport cu capacitatea de productie, nivelul tehnologic si al standardelor de igiena, calitatea produselor realizate. Programele proprii de restructurare si modernizare, intocmite in colaborare cu asociatiile profesionale, trebuie realizate astfel incat activitatea ulterioara sa se incadreze in normele schimburilor comerciale derulate in Uniunea Europeana. In unitatile care deruleaza proiecte aprobate conform unei masuri de finantare, avizul sanitar-veterinar se acorda numai daca proiectul propus corespunde, in prezent, standardelor de igiena stabilite de reglementarile Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, aceste programe necesita reactualizare periodica (lunara, trimestriala, anuala), in colaborare cu asociatiile profesionale, identificand impreuna cu acestea solutii optime de finantare. Pe de alta parte, directiile sanitare veterinare judetene si cea a Municipiului Bucuresti vor urmari modul in care sunt aplicate programele de modernizare si restructurare stabilite pentru aceste unitati monitorizand simultan etapizarea masurilor ce trebuie aplicate fermelor producatoare de l