Începând cu data de 13 decembrie a anului trecut, Regulamentul European 1169/211, referitor la etichetarea produselor alimentare, a devenit aplicabil și...obligatoriu. Cunoscut de toți încă de la emiterea sa, acum mai bine de trei ani, regulamentul ar fi trebuit să găsească firmele, dar și autoritățile, gata pregătite. Tocmai de aceea, am căutat să vedem ce se întâmplă cu noile etichete, fiind puse sub lupă produsele lactate. Imaginea v-o puteți contura singuri.

Ce spun cei din top? Pentru a vedea ce se întâmplă în cadrul companiilor, legat de noua etichetare a lactatelor, am căutat să aflăm opiniile celor din Top. Iată care a fost opinia doamnei Erika Iordache, Manager Reglementare și Relatii Instituționale al companiei Danone România:   ”Danone a utilizat perioada de tranziție stipulată în Regulamentul 1169/2011 pentru a opera alinierile necesare concomitent cu alte proiecte, astfel încât, doar puține referințe de produs au fost în situația modificării ambalajului, exclusiv datorită noilor cerințe legale. Această abordare ne-a permis să lucrăm planificat, reducând stresul și riscul de pierderi financiare sub formă de ambalaje perimate. Apoi, conform prevederilor Regulamentului, produsele ambalate înainte de 14 decembrie 2014 pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor, la fel și produsele deja existente în circuitul comercial la data respectivă. Prin urmare, un bun management al stocurilor și-au dovedit utilitatea, neavând pierderi.În altă ordine de idei, subliniez că nu doar că am implementat în totalitate noua legislație, dar, mai mult, cu foarte puține excepții, produsele noastre poartă și etichetarea nutrițională, a cărei obligativitate survine începând cu 13 decembrie 2016. Există însă capitole în Regulamentul 1169 care urmează a fi clarificate. Astfel de aspecte se referă, de exemplu, la toleranțele și regulile de rotunjire pentru etichetarea nutrițională, la etichetarea voluntară a riscului de prezență neintenționată în aliment a unor ingredienți sau substanțe care pot cauza alergii sau intoleranțe, ori la etichetarea originii unor alimente sau ingredienți.Ca un comentariu personal, cred că beneficiile aduse consumatorilor prin noul sistem de etichetare sunt modeste, în raport cu costurile suportate de industria alimentară europeană.” Cristian Popa, Specialist Etichetare: ”3 din 4 produse nu sunt etichetate corect”   Bun! Dacă, iată, cei mari rezolvă problema, care este situația la nivel de piață? Pentru o opinie avizată, ne-am adresat domnului Cristian Popa, specialist pe probleme de etichetare. Iată ce răspuns am primit: ” Cu toții am avut la dispoziție peste 3 ani să citim noua lege și să ne adaptăm la noile cerințe europene privind etichetarea alimentelor. S-ar putea spune că am avut timp berechet, doar că lucrurile nu au stat așa.Am realizat zilele acestea un studiu privind conformitatea produselor lactate românești cu noua legislație europeană a etichetării. Am analizat 31 de produse lactate de la diverși producători români. Am ales produsele în mod aleator din raftul supermarketului și am analizat: iaurturi (7 sortimente), lapte consum (3), sana (3), unt (5), brânză burduf (2), cașcaval (4), brânzeturi (4) și creme brânză (3). Nu am fost extrem de exigent în analiza mea, am fost chiar destul de "permisiv". Concluzia analizei mele, privind corectitudinea etichetării conform noii legi europene, a fost că, din cele 31 de produse lactate analizate, doar 7 îndeplineau cerințele noului regulament, având o medie de 23%, ceea ce înseamnă că 77% dintre produsele analizate sunt neconforme. Sau 3 produse din 4 nu sunt etichetate corect. Să fim însă corecți, există și o scuză, legea permite o perioadă de tranziție între vechea lege și noul regulament, perioadă în care mai pot fi folosite vechile ambalaje, pentru a se putea consuma stocurile de etichete vechi. Cât de lungă este această perioadă de tranziție ? Aici lucrurile devin discutabile, deoarece nu există o dată limită.Pe măsură ce trece timpul, situația se poate complica, deoarece noul regulament poate suferi modificări. În plus, unele paragrafe din lege sunt discutabile, autoritatea de control putând avea o părere diferită de cea a producătorilor. Că veni vorba despre autoritatea de control, se pare că nici aceasta nu este pregătită și că mai are nevoie de timp. O ultimă remarcă: odată cu intrarea în vigoare a acestui nou regulament, Guvernul a dat o Hotărâre care a intrat în vigoare la exact aceeași dată cu regulamentul. Ce se spune în această nouă Hotărâre ? În esență, un singur lucru important: se măresc amenzile ! Any comment?”Marius Alexandru Dunca, Președinte ANPC: ”Termenul de grație de șase luni nu va fi prelungit”La finalul lunii decembrie, Romalimenta, împreună cu ANPC au organizat un simpozion pe tema noului Regulament, eveniment la care au participat foarte mulți specialiști din industria alimentară, tocmai pentru a se evita neregulile și pentru ca noile etichete să fie cât mai repede lipite, tipărite, ”invitate” pe produse. La acea întâlnire, domnul Marius Alexandru Dunca anunța atât o perioadă de grație de 6 luni, cât și un program de acțiune în cadrul căruia, comisarii ANPC vor purta un dialog de lucru cu firmele din sector, pentru a le instrui suplimentar. Iată ce ne-a declarat domnia sa, în legătură cu această acțiune:   ”Vreau să vă spun că dialogul de lucru cu firmele din industria alimentară, dar și cu alte instituții ale statului, pe tema Regulamentului 1169 a început cu mult înainte de decembrie 2014. Dar, iată, acum, în 2015, comisarii Autorității au numeroase întâlniri cu producătorii de alimente, pe această temă. La sediu, primim mereu modele de etichete de la companii, corectând acolo unde este cazul și acordând sprijin total pentru punerea în practică a noului Regulament. Dar, avertizez asupra faptului că termenul de tranziție, de ”grație”, de șase luni, nu va fi prelungit, iar, cine nu-l va aplica, va fi sancționat conform legii.”Ce spune Vocea poporului?   Dar, ce spune ”vocea poporului”? Care este opinia consumatorilor legată de noua etichetare și, mai ales, dacă au aflat de doile dispoziții? Lipsiți de surprindere, am constatat că un mare număr dintre cumpărătorii intervievați în supermarket-uri sau în mici magazine sunt străini și uneori dezinteresați de noile dispoziții comunitare, cu privire la etichetarea produselor alimentare. Numai 6 (șase) dintre cei 20 (douăzeci) dispuși să răspundă întrebărilor noastre s-au dovedit interesați, fiind în cunoștință de noile reglementări, 4 (patru) dintre aceștia considerând că reglementările vor produce efecte reale pe piața produselor lactate din România. Iată ce răspunsuri am primit de la unii dintre cei chestionați într-un hipermarket bucureștean:   Ioan Georgevici, 28 de ani:”Din ce în ce mai rar, denumirea produsului este una și aceeași cu cea a producătorului, cu toate că se mai strecoară printre  lactate denumiri care trimit spre cel care le produce: cașcaval de la... iaurt de la... sau telemea de la... Pe mine m-ar interesa și producătorul, dar vreți să fiu cinstit? Sunt mai interesat de locul de unde provine.”     Gabriela Mailat, 46 de ani: ”Fiindcă tot se încearcă o împrospătare a identității lactatelor, e bine, și se pare că se trece la o etichetă care să atragă nu doar prin culoare și origine geografică. Azi, cumpărătorul e mult diferit de cel de acum zece sau douăzeci de ani.”   Marian Costea, 33 de ani: ”Fraților, lista asta cu ingrediente este un amestec. Uite: începem lista pe care o avem aici cu puterea calorică a produsului și încheiem cu procentul de sare. Iar despre lapte, aflu de pe eticheta principală că iaurtul ăsta conține lapte și 0,1% grăsime. Cât, oare e lapte aici? L-am luat însă, fiindcă e cel mai ieftin de pe raft.”     Corneliu Preda, 54 de ani: ”Pe multe dintre produsele lactate perisabile, cu termen scurt de valabilitate, oferite nouă, cumpărătorilor din România, informațiile (atâtea câte sunt) sunt scrise în mai multe limbi, de parcă laptele bătut ar putea ajunge în Bulgaria sau Serbia. Barem să fi fost scrise în limbi de circulație internațională. Eu cred că amestecul lingvistic nu e întâmplător; plină de informații pentru greci și turci, pe etichetă nu se mai găsește loc pentru ceea ce ne interesează pe noi.”   Emilia Marin, 38 de ani: ”Cantitatea netă, cum o numiți, este așezată pe ambalaj, fără să ni se spună dacă greutatea produsului e aproape sau aceeași cu a ambalajului; ca în cazul brânzei topite ambalată în cutii de carton și staniol. Nu mai vorbim de lactatele la sticlă sau pet, unde este trecut doar volumul ambalajului.”   Elena Stamate, 73 de ani: ”Vreau să văd, în sfârșit, fără efort ce scrie pe eticheta produselor lactate. Să povestesc nepoților cum, până în 2015, pe etichete erau scrise informații, cu litere cât o sămânță de susan.”   Mircea Crețean, 24 de ani: ”Dacă e așa cum spuneți, că literele și cifrele și literele vor avea o înălțime de 1,2 milimetri, înseamnă că noile reguli privind etichetarea chiar rezolvă o problemă majoră, cu care ne confruntăm zilnic. Nu am deficiențe de vedere, însă, de nenumărate ori renunț să citesc cuvintele și cifrele de pe ambalaje, din cauza literelor de mărimea micronilor.”   Iulia Constantin, 42 de ani: ”Ia făceți-vă timp și luați la mână câteva produse lactate! De colo... de colo... și spuneți-mi pe câte dintre ele scrie că provoacă alergii. Eu știu că sunt alergică la lapte și ouă, dar una ca mine, care nu are habar că laptele poate provoca intoleranță sau alergii ce face? Se scarpină și îi dă cu lactate înainte.”   Marinela Donca, 47 de ani: ”Eu cred că alergicii știu mai bine ce le provoacă stările de rău. E drept că atunci când laptele sau produsele lactate intră în compoziția altor produse, ca înghețata, pizza sau produsele de panificație, să zicem, acestora trebuie li se spună la ce se expun. Dar... cred că nu sunt străini de asta.”   Neculai Iordan, 61 de ani: ”Nu pot decât să fiu satisfăcut deacest lucru. Persoanele alergice, expuse la reacții de intoleranță pot avea de suferit serios, după consumul unora care provoacă alergii specifice. Ca medic, aș fi mulțumit să văd pe ambalaje măcar inscripții, tipice ca fond sau culoare care, în timp, să devină familiare persoanelor alergice.”Problemă de ultim moment!   Dar, iată, în afară de problemele ”curente”, ale etichetării, s-a mai ivit încă una, identificată și de unii dintre intervievații de mai sus, dar și de domnul George Grecu, unul dintre sepcialiștii de anvergură națională a industriei lactatelor din România. Acesta, a trimis chiar o propunere concretă, atât către MADR, cât și spre ANPC și APRIL. Iată un fragment din scrisoarea trimsă autorităților: ”În ultima vreme, asistăm la  un asediu asupra industriei alimentare din România, prin importuri mari, directe, asigurate de multinaționale, sau indirecte, asigurate de diferiți comercianți. Aceste importuri vin la prețuri foarte mici, comparativ cu prețurile  firmelor românes și, de multe ori, la o calitate indoielnică. Acest lucru este posibil din cauza unor lacune ale legislației din România, prin care numele producătorului real poate fi omis prin  indicarea importatorului sau distribuitorului, fiind obligatorie doar indicarea mărcii de identificare al producătorului sau a ultimului ambalator.Propun, așadar,  obligativitatea etichetării clare a numelui producatorului, indiferent de unde provine acel produs alimentar. În acest fel, consumatorul va alege în cunostință de cauză, și nu prin înșelătoria permisă de ambiguitatea legilor. Toată lumea își protejează industria, din păcate, România, nu. De asemenea mai propun ca ANPC să lanseze o listă cu denumirile produselor alimnetare din România, ca să nu se mai poată comercializa produse false, cu denumiri  consacrate în România ( ex: brânză fermentată sau topită, vândută drept cașcaval.”     Se va da curs acestei propuneri? Vom vedea. Până una-alta, să vedem cum se rezolvă noua etichetare a lactatelor! (Articol apărut în editia nr 14, print, a revistei Fabrica de Lapte. Opiniile consumatorilor au fost culese de Ioan Șerbănescu)